Ana Sasu
TikTok ar putea primi o amendă de proporții din partea Uniunii Europene în urma investigației deschise după alegerile prezidențiale din România din 2024. Comisia Europeană analizează modul în care platforma a gestionat riscurile de manipulare electorală, după ce autoritățile române au transmis informații privind presupuse campanii coordonate de dezinformare și folosirea conturilor automatizate pentru amplificarea anumitor mesaje politice.
În centrul investigației se află perioada dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, când vizibilitatea lui Călin Georgescu pe TikTok a crescut spectaculos. Autoritățile europene vor să stabilească dacă sistemele platformei au permis amplificarea artificială a conținutului politic și, mai ales, dacă TikTok și-a îndeplinit obligațiile europene privind identificarea și limitarea riscurilor care pot afecta integritatea unui scrutin.
Miza financiară este uriașă. În cazul în care Comisia Europeană ajunge la concluzia că au existat încălcări ale Digital Services Act, sancțiunea poate ajunge până la 6% din cifra de afaceri anuală mondială a companiei vizate. Acesta reprezintă însă plafonul maxim prevăzut de legislația europeană, nu o amendă care a fost deja stabilită sau aplicată.
TikTok, investigat după alegerile prezidențiale din România
Investigația europeană are la bază Digital Services Act, regulamentul prin care marile platforme online sunt obligate să analizeze și să reducă riscurile sistemice generate de serviciile pe care le oferă. Printre acestea se numără și riscurile care pot afecta procesele electorale, inclusiv manipularea coordonată, campaniile de dezinformare sau folosirea unor rețele de conturi pentru creșterea artificială a vizibilității anumitor mesaje.
Cazul României a devenit unul important pentru autoritățile europene după primul tur al prezidențialelor din 2024. Călin Georgescu a obținut atunci primul loc și s-a calificat în turul al doilea alături de Elena Lasconi, într-un rezultat care a generat numeroase discuții despre rolul platformelor sociale în campania electorală.
Ulterior, autoritățile române au transmis Comisiei Europene documente clasificate referitoare la activitatea desfășurată în mediul online în perioada electorală. Informațiile indicau existența unor presupuse campanii de dezinformare și operațiuni de amplificare prin intermediul conturilor automatizate.
Comisia Europeană nu a trecut imediat la declanșarea procedurii formale. Mai întâi au fost analizate informațiile primite din România, iar TikTok a fost solicitat să ofere date și explicații suplimentare privind modul în care au funcționat mecanismele sale în perioada respectivă.
Comisia Europeană analizează rolul boților și al sistemului de recomandări
Unul dintre elementele importante ale anchetei privește modul în care anumite materiale au ajuns la un număr foarte mare de utilizatori într-o perioadă relativ scurtă. Autoritățile europene vor să determine dacă amplificarea conținutului a fost una organică sau dacă au existat operațiuni coordonate care au influențat distribuirea mesajelor.
În această ecuație intră atât conturile automatizate, cât și sistemele prin care TikTok recomandă utilizatorilor videoclipurile afișate în fluxul personalizat. Pentru o platformă de dimensiunea TikTok, algoritmul de recomandare are un rol esențial, deoarece poate determina rapid creșterea vizibilității unui material și poate transforma un videoclip relativ necunoscut într-un conținut urmărit de un număr foarte mare de persoane.
Ancheta nu stabilește automat că TikTok a încălcat legislația europeană. Rolul procedurii este tocmai acela de a determina dacă platforma a identificat în mod corespunzător riscurile și dacă măsurile adoptate pentru limitarea manipulării electorale au fost suficiente.
Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a explicat că informațiile transmise de autoritățile române după primul tur au avut un rol important în analiza Bruxellesului.
„Cu toții cunoaștem rezultatul primului tur din România; tocmai în acel moment am primit, din partea autorităților române, documentele clasificate transmise Comisiei, prin care acestea ne informau că pe TikTok avuseseră loc campanii masive de dezinformare, amplificate de boți etc.”, a declarat oficialul european, potrivit Newsweek.
Amenda poate ajunge până la 6% din cifra de afaceri mondială
Consecințele financiare ar putea deveni extrem de importante dacă investigația se încheie cu constatarea unor încălcări ale Digital Services Act. Regulamentul permite aplicarea unor amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală a companiei sancționate.
„Între timp, am deschis o anchetă împotriva TikTok în baza DSA; riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală, ceea ce înseamnă o sumă considerabilă”, a precizat Thomas Regnier.
Este importantă însă diferența dintre plafonul legal și sancțiunea efectivă. TikTok nu a primit în acest moment o amendă de 10 miliarde de euro în acest dosar. O asemenea valoare reprezintă o estimare raportată la limita maximă a sancțiunii care poate fi impusă în baza legislației europene, dacă sunt constatate încălcări și dacă se ajunge la aplicarea plafonului maxim.
Investigația trebuie să stabilească mai întâi responsabilitatea platformei și măsura în care eventualele deficiențe identificate au reprezentat încălcări ale obligațiilor europene.
Bruxellesul spune că nu investighează rezultatul alegerilor
Comisia Europeană insistă că obiectivul procedurii nu este analizarea opțiunilor politice ale alegătorilor și nici stabilirea candidatului care ar fi trebuit să câștige alegerile. Problema urmărită este dacă cetățenii au putut lua deciziile electorale într-un spațiu digital protejat suficient împotriva operațiunilor coordonate de manipulare.
Thomas Regnier a susținut că Bruxellesul nu este interesat de identitatea câștigătorului unui scrutin, ci de integritatea procesului prin care cetățenii ajung la o anumită opțiune.
„Nu ne interesează cine câștigă alegerile. Asta înseamnă democrația”, a afirmat reprezentantul Comisiei Europene, subliniind că rezultatul trebuie să reflecte alegerea cetățenilor.
Oficialul european a explicat că una dintre preocupările principale este evitarea situațiilor în care companiile tehnologice sau alte operațiuni desfășurate prin intermediul platformelor online ar putea distorsiona competiția electorală.
În acest context, autoritățile europene încearcă să determine dacă TikTok a dispus de instrumente suficiente pentru detectarea unor operațiuni coordonate și, dacă acestea au fost identificate, cât de rapid a intervenit platforma pentru limitarea efectelor.
Alegerile din România au atras atenția asupra influenței TikTok
Scrutinul prezidențial din noiembrie 2024 a devenit un caz important în discuția europeană despre influența rețelelor sociale asupra proceselor democratice. Vizibilitatea lui Călin Georgescu pe TikTok crescuse puternic înaintea primului tur, iar rezultatul alegerilor a amplificat întrebările referitoare la modul în care mesajele politice circulă pe platformele digitale.
Georgescu a terminat primul tur pe prima poziție și urma să participe la turul al doilea împotriva Elenei Lasconi. Ulterior au apărut informații din partea autorităților române referitoare la presupuse operațiuni de influență desfășurate în mediul online.
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat procesul electoral prezidențial. În paralel, la nivel european au fost intensificate verificările privind modul în care TikTok gestionase riscurile legate de scrutin.
Investigația europeană trebuie însă separată de evaluarea politică a candidaților. Comisia analizează obligațiile platformei în baza legislației privind serviciile digitale, nu legitimitatea preferințelor electorale ale utilizatorilor.
TikTok a eliminat mii de materiale legate de alegerile din România
Platforma a anunțat ulterior propriile măsuri adoptate în legătură cu activitățile suspecte și conținutul care încălca regulile sale. Într-un raport publicat în 2025, TikTok a comunicat că a identificat și eliminat șase rețele de operațiuni de influență ascunsă care vizau utilizatorii din România.
Compania a mai indicat că, începând cu sfârșitul lunii octombrie 2024, a eliminat proactiv peste 5.500 de materiale asociate alegerilor din România. Acestea ar fi încălcat diferite politici ale platformei, inclusiv regulile privind dezinformarea, hărțuirea și discursul instigator la ură.
Aceste măsuri vor reprezenta, cel mai probabil, o parte importantă a evaluării, deoarece una dintre întrebările esențiale este dacă intervențiile platformei au fost suficiente și dacă sistemele existente puteau identifica din timp riscurile.
Faptul că o platformă elimină ulterior conținut sau conturi nu răspunde automat întrebării dacă obligațiile prevăzute de legislația europeană au fost îndeplinite înainte și în timpul unui proces electoral. Tocmai acest lucru trebuie stabilit în cadrul investigației.
Ancheta poate avea consecințe dincolo de cazul României
Cazul alegerilor prezidențiale din România are o miză care depășește disputa politică internă, deoarece rezultatul investigației poate influența modul în care marile platforme își construiesc sistemele de protecție pentru viitoarele alegeri organizate în statele Uniunii Europene.
Comisia poate analiza inclusiv experiențele acumulate la alte scrutine desfășurate ulterior, pentru a vedea dacă mecanismele TikTok au fost îmbunătățite și dacă vulnerabilitățile identificate anterior au fost corectate.
Pentru platformele cu sute de milioane de utilizatori, obligațiile europene nu se limitează la eliminarea unui videoclip după apariția unei probleme. Digital Services Act introduce cerințe mai ample privind evaluarea riscurilor sistemice și adoptarea unor măsuri capabile să reducă impactul acestora.
În cazul proceselor electorale, problema devine cu atât mai sensibilă cu cât algoritmii pot distribui într-un timp foarte scurt același tip de conținut către un număr uriaș de utilizatori.
Ancheta privind TikTok rămâne, prin urmare, deschisă, iar existența acesteia nu înseamnă automat că platforma va primi sancțiunea maximă. Dacă autoritățile europene vor constata încălcări ale Digital Services Act, compania poate fi sancționată cu până la 6% din cifra sa de afaceri anuală mondială, ceea ce ar putea transforma cazul pornit după alegerile din România într-unul dintre cele mai importante dosare europene privind responsabilitatea marilor platforme digitale.
Sursa foto: Arhivă
