Ana Sasu
Pensiile românilor ar putea crește începând cu anul 2027, după doi ani în care indexarea anuală nu a fost aplicată. Deocamdată, procentul unei eventuale majorări nu a fost stabilit, iar pensionarii nu au o sumă garantată pe care să se poată baza. În spațiul public sunt discutate trei scenarii – creșteri de 5%, 7% sau 10% –, însă acestea reprezintă simulări, nu procente aprobate oficial. Decizia va depinde de viitorul Guvern, de resursele disponibile și, mai ales, de construcția bugetului pentru anul viitor. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat doar că poate fi analizată o indexare „prudentă” de la 1 ianuarie 2027.
Pentru milioane de pensionari, discuția este una importantă după o perioadă în care scumpirile au afectat puterea de cumpărare. Fosta șefă a Casei Naționale de Pensii Publice, Doina Pârcălabu, susține că o majorare este necesară și atrage atenția că problemele financiare nu îi afectează doar pe beneficiarii pensiei minime, ci și pe cei cu venituri apropiate de pensia medie.
Pensiile ar putea fi majorate de la 1 ianuarie 2027
După doi ani în care indexarea pensiilor nu a fost aplicată, anul 2027 readuce în discuție posibilitatea unei creșteri a veniturilor seniorilor.
Important este însă că, la 13 octombrie 2026, nu există un procent oficial aprobat pentru majorarea pensiilor de la 1 ianuarie.
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a vorbit la sfârșitul lunii septembrie despre această posibilitate. Oficialul a evitat să înainteze un procent și a legat orice decizie de construcția bugetului pentru anul următor.
„Putem lua în calcul o creștere prudentă a pensiilor de la 1 ianuarie, o indexare prudentă”, a declarat Alexandru Nazare, precizând că nu dorește să se antepronunțe înainte de stabilirea elementelor bugetului pentru 2027.
Așadar, există un semnal politic privind posibilitatea unei creșteri, dar nu și o decizie definitivă.
Această diferență este esențială.
Procentele de 5%, 7% și 10% vehiculate în ultimele zile nu reprezintă trei propuneri aprobate de Guvern și nici măsuri adoptate printr-un act normativ. Ele sunt scenarii prezentate în dezbaterile publice pentru a ilustra diferite variante de majorare.
Decizia finală va trebui corelată cu situația finanțelor publice, cu deficitul bugetar și cu prioritățile viitorului Executiv.
Trei scenarii pentru pensiile românilor: 5%, 7% sau 10%
Cele trei variante discutate sunt ușor de transpus în sume concrete.
Primul scenariu presupune o majorare de 5%.
În cazul unei pensii de 2.000 de lei, o asemenea creștere ar însemna un plus brut de calcul de 100 de lei. Pensia ar ajunge astfel la 2.100 de lei.
Al doilea scenariu este o majorare de 7%.
Pentru aceeași pensie de 2.000 de lei, diferența ar fi de 140 de lei, ceea ce ar duce cuantumul la 2.140 de lei.
Cel mai generos dintre scenariile vehiculate este cel al unei creșteri de 10%.
În acest caz, la o pensie de 2.000 de lei s-ar adăuga 200 de lei, iar noul cuantum ar ajunge la 2.200 de lei.
Aceste exemple sunt strict matematice și orientative. Nu reprezintă pensii promise și nici calcule oficiale pentru 2027.
Diferențele devin mai vizibile în cazul pensiilor mai mari.
La o pensie de 2.500 de lei, o creștere de 5% ar însemna 125 de lei în plus, până la 2.625 de lei.
La 7%, plusul ar fi de 175 de lei, iar pensia ar ajunge la 2.675 de lei.
În scenariul unei majorări de 10%, diferența ar fi de 250 de lei, rezultând un cuantum de 2.750 de lei.
Pentru o pensie de 3.000 de lei, cele trei variante ar însemna, matematic, 3.150 de lei, 3.210 lei sau 3.300 de lei.
Din nou, acestea sunt simulări bazate exclusiv pe procentele vehiculate și nu sume confirmate pentru plată, potrivit RTV.
Fosta șefă a Casei de Pensii cere o majorare a veniturilor
Doina Pârcălabu, fostă președintă a Casei Naționale de Pensii Publice, consideră necesară o creștere a pensiilor în 2027.
Argumentul său este legat în principal de pierderea puterii de cumpărare.
Fosta șefă a Casei de Pensii susține că situația financiară a devenit dificilă nu numai pentru persoanele care primesc pensia minimă, ci și pentru pensionarii ale căror venituri se situează în jurul valorilor medii.
Cheltuielile cu alimentele, utilitățile, medicamentele și celelalte necesități lunare pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
„Practic, pensionarii sunt în situații-limită”, a afirmat Doina Pârcălabu în contextul discuțiilor privind veniturile seniorilor.
Aceasta a amintit și faptul că indexarea nu a fost aplicată timp de doi ani.
În aceste condiții, o eventuală creștere din 2027 ar avea loc după o perioadă în care pensionarii au suportat efectele inflației fără o ajustare anuală corespunzătoare a veniturilor.
Totuși, dimensiunea pierderii de putere de cumpărare și procentul pe care statul și-l poate permite sunt două probleme distincte.
Chiar dacă necesitatea unei creșteri poate fi argumentată prin evoluția costului vieții, procentul efectiv va trebui susținut de buget.
Ce spune Ministerul Finanțelor despre indexarea pensiilor
Mesajul venit din partea Ministerului Finanțelor este unul prudent.
Alexandru Nazare nu a confirmat niciunul dintre procentele de 5%, 7% sau 10%.
Oficialul a confirmat însă că o creștere a pensiilor de la începutul anului viitor poate fi luată în calcul.
Decizia va fi legată direct de bugetul pentru 2027.
România are nevoie de un plan bugetar credibil, în condițiile presiunilor asupra finanțelor publice și ale necesității reducerii deficitului. Nazare a declarat recent că prezentarea cât mai rapidă a unui plan credibil pentru bugetul anului 2027 este importantă inclusiv în relația cu agențiile de rating.
Aceasta este una dintre principalele necunoscute în privința pensiilor.
O creștere mai mare înseamnă automat și un efort bugetar mai mare, deoarece majorarea trebuie finanțată pentru milioane de beneficiari și pentru întregul an.
În același timp, după doi ani fără indexare, presiunea socială pentru recuperarea unei părți din pierderea puterii de cumpărare este semnificativă.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a susținut la rândul său necesitatea unei politici prudente în privința indexării pensiilor și salariilor din sectorul public.
Prin urmare, discuția nu este doar despre procentul dorit de pensionari, ci și despre procentul pe care bugetul îl poate susține fără apariția unor dezechilibre suplimentare.
Când vor afla pensionarii procentul exact
Aceasta este întrebarea pentru care, în prezent, nu există un răspuns definitiv.
Procentul exact al unei eventuale majorări trebuie stabilit în contextul deciziilor viitorului Guvern și al construcției bugetului de stat pentru 2027.
Până atunci, procentele de 5%, 7% și 10% trebuie privite exclusiv ca scenarii.
Nu există în acest moment o decizie care să garanteze pensionarilor că una dintre aceste trei variante va fi aplicată.
De asemenea, nu poate fi exclusă o formulă diferită.
Ceea ce există este deschiderea exprimată public de oficiali pentru o eventuală indexare în 2027, după doi ani fără aplicarea acesteia. Ministrul interimar al Finanțelor a vorbit explicit despre posibilitatea unei creșteri „prudente”.
În același timp, premierul interimar Ilie Bolojan a susținut recent că viitorului Guvern îi va fi dificil să mențină în continuare înghețate pensiile și salariile din sectorul public, în condițiile în care inflația a redus puterea de cumpărare.
Pentru pensionari, diferența dintre cele trei scenarii poate fi importantă.
La 2.000 de lei, vorbim despre un plus ipotetic cuprins între 100 și 200 de lei.
La 3.000 de lei, diferența ar fi între 150 și 300 de lei.
La 4.000 de lei, o creștere de 5% ar însemna 200 de lei, una de 7% ar însemna 280 de lei, iar o majorare de 10% ar reprezenta 400 de lei.
Aceste calcule arată doar efectul matematic al procentelor aflate în discuție.
Ele nu reprezintă o promisiune de plată.
Elementele decisive vor fi forma viitorului Guvern, politica fiscal-bugetară pentru 2027, veniturile statului și spațiul disponibil pentru creșterea cheltuielilor.
Abia după stabilirea acestor elemente pensionarii vor putea afla dacă pensiile vor fi efectiv indexate de la 1 ianuarie 2027 și care va fi procentul aplicat.
Până atunci, informația certă este mai restrânsă decât sugerează unele titluri: autoritățile au deschis public discuția despre o majorare, însă 5%, 7% și 10% rămân, la acest moment, scenarii, nu creșteri aprobate.
Sursa foto: Arhivă
