O schimbare importantă se pregătește pentru tinerii care vor să își cumpere o locuință prin programul „Noua Casă”. Persoanele care nu au împlinit 35 de ani ar putea beneficia de un avans minim de numai 5% inclusiv atunci când finanțarea pentru achiziția locuinței este cuprinsă între 70.001 și 140.000 de euro, interval pentru care regulile actuale prevăd un avans de 15%. Proiectul legislativ a trecut de Senat cu o majoritate covârșitoare, însă măsura nu poate fi folosită încă de cei care merg la bancă pentru un credit. Camera Deputaților este forul decizional, astfel că proiectul trebuie să treacă și de această etapă înainte ca noua regulă să poată deveni aplicabilă.
Schimbarea ar putea avea un impact considerabil asupra sumei pe care un tânăr trebuie să o strângă înainte să își cumpere o casă. În cazul unei locuințe pentru care finanțarea intră în categoria vizată de proiect, diferența dintre un avans de 15% și unul de 5% poate însemna mii sau chiar peste 10.000 de euro care nu mai trebuie achitați din economii la începutul tranzacției.
Avans de 5% și pentru finanțările de până la 140.000 de euro
Programul „Noua Casă” are în prezent două praguri importante în privința avansului.
Pentru finanțările de până la 70.000 de euro, avansul minim este de 5%. Pentru finanțările cuprinse între 70.001 și 140.000 de euro, contribuția proprie minimă ajunge la 15%.
Tocmai această a doua categorie este vizată de noul proiect.
Persoanele care nu au împlinit vârsta de 35 de ani la momentul prevăzut de propunerea legislativă ar putea beneficia, prin derogare, de un avans minim de numai 5%, inclusiv pentru finanțările cuprinse între 70.001 și 140.000 de euro.
Diferența este semnificativă.
Dacă luăm, simplificat, exemplul unei achiziții de 100.000 de euro la care procentele s-ar aplica integral prețului, un avans de 15% ar însemna 15.000 de euro.
La 5%, suma ar fi de numai 5.000 de euro.
Diferența este de 10.000 de euro.
Pentru o valoare de 120.000 de euro, diferența teoretică dintre 15% și 5% ar fi de 12.000 de euro, iar la 140.000 de euro ar ajunge la 14.000 de euro.
Exemplele sunt orientative și au rolul de a arăta efectul procentual al reducerii avansului. Calculul concret pentru o achiziție va depinde de valoarea finanțării, prețul locuinței și condițiile aplicabile programului și creditului respectiv.
Cine ar putea beneficia de noua facilitate
Proiectul introduce o condiție foarte importantă referitoare la vârstă.
Beneficiarul trebuie să nu fi împlinit 35 de ani la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare.
Acest moment este relevant deoarece proiectul nu vorbește pur și simplu despre vârsta solicitantului în ziua în care merge la bancă sau în momentul în care începe să caute o locuință.
Dacă forma adoptată de Senat va rămâne neschimbată până la finalul procedurii legislative, raportarea la limita de vârstă se va face la data prevăzută expres în actul normativ.
Scopul declarat al modificării este facilitarea accesului la proprietate pentru tinerii care au venituri suficiente pentru a putea susține un credit, dar care întâmpină dificultăți atunci când trebuie să strângă avansul.
Aceasta este una dintre marile probleme pentru persoanele aflate la începutul vieții profesionale.
Un tânăr poate avea un salariu care îi permite teoretic să achite rata lunară, însă strângerea a 15.000 sau 20.000 de euro pentru avans poate necesita ani întregi.
În această perioadă poate plăti și chirie, ceea ce reduce și mai mult capacitatea de economisire.
Prin reducerea avansului la 5%, bariera inițială ar deveni considerabil mai mică.
Proiectul a fost adoptat cu 102 voturi pentru
Propunerea legislativă completează OUG nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Noua Casă”.
Senatul a adoptat proiectul cu 102 voturi „pentru” și o abținere.
Votul reprezintă un pas important, dar nu înseamnă că românii sub 35 de ani pot merge deja la bancă pentru a solicita automat avansul de 5% la finanțările din intervalul superior.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Camera Deputaților este forul decizional, ceea ce înseamnă că deputații vor analiza proiectul și vor decide asupra formei finale.
Până când procedura legislativă nu este încheiată și eventualele modificări nu intră în vigoare, se aplică regulile existente.
Așadar, persoanele care pregătesc în această perioadă cumpărarea unei locuințe nu trebuie să își construiască bugetul pornind de la ideea că avansul de 5% este deja garantat.
Un avans mai mic nu înseamnă o locuință mai ieftină
Aceasta este una dintre cele mai importante precizări.
Reducerea avansului de la 15% la 5% nu înseamnă că locuința devine mai ieftină.
Dacă un apartament costă 100.000 de euro, prețul său rămâne 100.000 de euro.
Ceea ce se schimbă este suma pe care cumpărătorul trebuie să o aducă din propriile economii la început.
Partea care nu mai este acoperită prin avans trebuie, în principiu, finanțată.
Prin urmare, un avans mai mic poate însemna un credit mai mare.
Iar un credit mai mare poate însemna o rată lunară mai ridicată și o sumă totală mai mare plătită sub formă de dobândă pe parcursul perioadei de creditare.
Din acest motiv, avantajul este foarte clar pentru cineva care poate susține rata, dar nu are economii suficiente pentru avans.
Nu înseamnă însă automat că un credit devine mai ieftin.
Înainte de semnarea unui contract, cumpărătorul trebuie să se uite nu doar la suma necesară pentru avans, ci și la rata lunară, dobândă, costul total al creditului, perioada de rambursare și celelalte cheltuieli legate de achiziție.
De ce parlamentarii vor reducerea avansului
Susținătorii proiectului au argumentat că există tineri care au venituri stabile, dar nu dispun de capitalul acumulat necesar pentru plata unui avans mare.
Pentru cineva care plătește chirie și, în același timp, încearcă să economisească pentru o locuință, strângerea a 15% din valoarea proprietății poate fi extrem de dificilă.
În marile orașe, unde prețurile locuințelor sunt ridicate, problema devine și mai vizibilă.
O reducere a avansului ar putea scurta perioada în care o persoană trebuie să economisească înainte de a putea solicita finanțarea.
Inițiatorii leagă măsura și de dorința de a le oferi tinerilor condiții mai bune pentru a rămâne în România, a-și cumpăra propria locuință și a-și întemeia o familie.
Există însă și argumente care cer prudență.
Un avans mai mic înseamnă că persoana se împrumută mai mult raportat la valoarea proprietății.
Prin urmare, accesul mai ușor la credit trebuie analizat împreună cu capacitatea reală de rambursare.
BNR a transmis un aviz negativ
Proiectul nu a primit numai puncte de vedere favorabile în traseul său legislativ.
Din documentele Senatului rezultă că Banca Națională a României a transmis un aviz negativ asupra propunerii.
În schimb, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ au transmis avize favorabile, iar proiectul a continuat procedura parlamentară.
Existența unui aviz negativ al BNR nu blochează automat adoptarea proiectului, dar arată că modificarea condițiilor de creditare este un subiect care trebuie analizat și din perspectiva riscurilor financiare.
Reducerea avansului facilitează accesul la credit, dar crește suma care trebuie împrumutată.
Pentru cumpărător, acest lucru înseamnă că trebuie analizată foarte atent capacitatea de plată pe termen lung.
O rată suportabilă în prezent poate deveni dificilă dacă veniturile scad sau dacă alte cheltuieli ale familiei cresc.
Cât ar trebui să economisească un tânăr dacă proiectul devine lege
Diferența poate fi foarte mare pentru o persoană care încearcă să își cumpere prima locuință.
La un calcul pur procentual, pentru 80.000 de euro, 15% reprezintă 12.000 de euro, iar 5% reprezintă 4.000 de euro.
Diferența: 8.000 de euro.
La 100.000 de euro, diferența ajunge la 10.000 de euro.
La 120.000 de euro, diferența este de 12.000 de euro.
La 140.000 de euro, diferența teoretică ajunge la 14.000 de euro.
Pentru un cuplu tânăr care reușește să economisească lunar câteva sute de euro, reducerea sumei inițiale necesare poate însemna ani mai puțini de așteptare până la cumpărarea unei locuințe.
Dar avansul nu este singura sumă pe care cumpărătorul trebuie să o aibă disponibilă.
O tranzacție imobiliară poate presupune și alte costuri, de la evaluarea imobilului și documentele necesare până la cheltuieli notariale și alte costuri aferente finanțării sau achiziției.
Din acest motiv, nu este recomandată folosirea ultimului ban disponibil exclusiv pentru avans.
O rezervă financiară rămâne importantă după cumpărarea locuinței.
Camera Deputaților va avea ultimul cuvânt în Parlament
Următorul pas important este dezbaterea proiectului în Camera Deputaților.
Forma adoptată de Senat poate fi păstrată, modificată sau respinsă în continuarea procedurii legislative.
Abia după finalizarea etapelor prevăzute de lege se va putea vorbi despre o regulă aplicabilă.
Acesta este detaliul esențial pentru tinerii care văd informația despre „avans de 5%” și se pregătesc să cumpere imediat un apartament.
Deocamdată este vorba despre un proiect adoptat de Senat, nu despre o facilitate care poate fi cerută automat băncii.
Dacă modificarea va intra în vigoare în forma propusă, avantajul pentru cei sub 35 de ani va fi important mai ales în cazul locuințelor pentru care finanțarea depășește pragul de 70.000 de euro.
În prezent, tocmai această categorie presupune avansul de 15%.
Coborârea lui la 5% ar putea elimina una dintre cele mai dificile bariere pentru tinerii care au venituri stabile, dar nu au reușit să strângă economii de ordinul zecilor de mii de euro.
În același timp, fiecare viitor proprietar va trebui să facă un calcul mai amplu decât simpla valoare a avansului. Un credit mai mare rămâne un angajament financiar pe termen lung, iar rata trebuie să poată fi suportată și în perioade mai dificile.
Pentru moment, tinerii interesați de programul „Noua Casă” trebuie să urmărească traseul proiectului în Camera Deputaților. Votul Senatului a deschis drumul pentru reducerea avansului, dar noul prag de 5% nu este încă o regulă aplicabilă.
Documentele Senatului confirmă și că proiectul este înregistrat ca L529/2026, că Senatul este prima Cameră sesizată și că BNR a transmis un aviz negativ în august 2026, potrivit Senatul României
Sursa foto: Arhivă






















