Georgescu Dragos
Ultima lună de toamnă începe în forță. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat vineri, 30 octombrie, prognoza actualizată pentru intervalul 2 – 30 noiembrie 2026, iar semnalul cel mai important vizează prima săptămână a lunii: temperaturile vor coborî sub valorile normale pe întreg teritoriul țării, iar precipitațiile vor fi mai bogate decât de obicei în mai multe regiuni. Abia după 9 noiembrie vremea ar urma să se reechilibreze, cu valori termice apropiate de mediile climatologice ale perioadei.
Vine iarna și gerul în România. Cum va fi vremea în luna noimebrie
Pentru București, prognozele pe termen lung indică nopți tot mai reci, cu minime care se apropie de pragul de îngheț încă din prima jumătate a lunii.
Săptămâna 2 – 9 noiembrie: cea mai rece și mai umedă parte a lunii
Prima săptămână din noiembrie este, potrivit meteorologilor, cea care se abate cel mai mult de la normal. Temperaturile medii vor fi mai scăzute decât cele obișnuite pentru acest interval, iar răcirea va fi resimțită în toate regiunile țării, nu doar în anumite zone.
Și la capitolul precipitații, săptămâna se anunță încărcată. Cantitățile de apă vor fi excedentare, adică mai mari decât în mod normal, în sudul și estul țării, dar și pe arii restrânse în vest și în centru. Singura zonă în care ANM estimează un deficit de precipitații este extremitatea de nord-vest a României.
Prognoza confirmă și accentuează tendința semnalată de meteorologi și în actualizarea anterioară, publicată pe 23 octombrie. Atunci, ANM modificase deja estimarea inițială de la începutul lui octombrie, care indica temperaturi apropiate de normal pentru prima săptămână din noiembrie, și anunțase valori ușor sub medii. Noua prognoză menține această încadrare pentru întreaga țară și adaugă un regim pluviometric excedentar în sud și est.
Săptămâna 9 – 16 noiembrie: revenire la temperaturi normale, dar ploi în vest
După episodul rece de la început de lună, a doua săptămână aduce o normalizare a regimului termic. Temperaturile medii vor fi apropiate de cele specifice acestui interval, în toate regiunile țării.
Precipitațiile își schimbă însă geografia. Dacă în prima săptămână sudul și estul erau cele mai vizate, între 9 și 16 noiembrie cantitățile de apă vor fi mai mari decât în mod obișnuit în vestul și nord-vestul țării. În restul teritoriului, acestea vor fi apropiate de valorile normale.
Este și intervalul în care, potrivit estimărilor AccuWeather, Bucureștiul ar putea înregistra prima noapte cu temperatură negativă din acest sezon. Meteorologii companiei americane indicau pentru 10 noiembrie o minimă de -1 grad Celsius în Capitală și o maximă de doar 8 grade. Este vorba însă despre o estimare pe termen lung, care se poate modifica pe măsură ce data se apropie.
Săptămâna 16 – 23 noiembrie: vreme specifică perioadei
A treia săptămână a lunii nu aduce surprize majore. Temperatura medie a aerului va fi apropiată de cea normală pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.
Regimul pluviometric se va situa, în general, în jurul valorilor obișnuite. ANM nu exclude totuși un ușor deficit de precipitații în regiunile sudice și un ușor excedent în nord-vest, zonă care ar urma să rămână una dintre cele mai umede ale țării în a doua jumătate a lunii.
Săptămâna 23 – 30 noiembrie: o lună care se încheie echilibrat
Ultima săptămână din noiembrie este estimată ca fiind cea mai „liniștită“ din punct de vedere meteorologic. Mediile termice vor fi apropiate de cele specifice intervalului pe întreg teritoriul României, iar cantitățile de precipitații vor fi, de asemenea, în jurul valorilor normale, în toate regiunile.
Pentru București, prognozele pe termen lung indică, spre finalul lunii, maxime de 7 – 11 grade Celsius și minime de 3 – 4 grade, cu mai multe zile ploioase. Este profilul clasic al unui sfârșit de noiembrie: vreme rece, umedă și mohorâtă, fără valori extreme.
Ce înseamnă „sub normal“ și „excedentar“
Prognozele ANM pe patru săptămâni nu oferă valori exacte ale temperaturilor pentru fiecare zi sau localitate. Ele arată, în schimb, cum se vor raporta temperaturile și precipitațiile la mediile climatologice, adică la valorile obișnuite înregistrate în mod istoric în aceeași perioadă a anului.
Atunci când meteorologii vorbesc despre temperaturi „sub normal“, se referă la medii săptămânale mai scăzute decât cele obișnuite pentru intervalul respectiv. Un regim pluviometric „excedentar“ înseamnă că vor cădea mai multe precipitații decât în mod normal, iar unul „deficitar“ indică o cantitate mai mică.
Tocmai din acest motiv, prognozele pe termen lung trebuie citite ca tendințe generale. Pentru planificarea zilnică rămân relevante prognozele pe termen scurt și eventualele avertizări de fenomene periculoase, pe care ANM le emite separat.
Final de octombrie cu ploi abundente și coduri de avertizare
Debutul rece al lui noiembrie vine după o săptămână în care vremea a dat deja semne de schimbare. La finalul lui octombrie, ANM a emis atenționări cod galben de ploi torențiale, dar și de ninsori și vânt, iar în anumite zone au fost transmise avertizări imediate cod portocaliu și chiar cod roșu de ploi. Bucureștiul s-a aflat, la rândul său, sub cod galben de vreme rea, cu frig și precipitații însemnate.
În acest context, excedentul de precipitații anunțat pentru sudul și estul țării în prima săptămână din noiembrie merită urmărit cu atenție, mai ales în zonele unde solul este deja saturat după ploile din ultimele zile.
Ce se întâmplă în atmosferă: vortexul polar, sub lupa meteorologilor
Pe fondul acestei prognoze, specialiștii urmăresc cu interes evoluția vortexului polar, circulația de aer rece care se formează iarna deasupra Arcticii. Analize bazate pe modelele europene ECMWF și americane GFS, prezentate de platforma Severe Weather Europa, indică posibilitatea unei perturbări majore a acestuia chiar la începutul lui noiembrie. Scenariul presupune o încălzire bruscă a stratosferei, o inversare a vânturilor de la mare altitudine și chiar separarea vortexului în două nuclee distincte.
Dacă se confirmă, fenomenul ar fi cel mai timpuriu de acest tip din istoria observațiilor. De regulă, astfel de evenimente se produc în ianuarie sau februarie. Unele modele indică, pentru jurul datei de 8 noiembrie, temperaturi sub normal în vestul, centrul și sudul Europei.
Specialiștii avertizează însă că o perturbare a vortexului polar nu înseamnă automat frig sau iarnă severă în România. Efectele se transmit spre suprafață cu o întârziere de una până la patru săptămâni, iar legătura dintre ce se întâmplă în stratosferă și vremea resimțită la sol nu este garantată. Datele disponibile nu stabilesc pentru țara noastră valori concrete ale temperaturilor sau momente în care ar putea ninge.
Cum se anunță iarna 2026 – 2027
Cele mai recente prognoze sezoniere conturează o iarnă cu mai puțină zăpadă decât în mod normal în mare parte din Europa, inclusiv în România. Primele luni ale sezonului rece ar putea aduce mai puține ninsori decât de obicei, iar episoadele cu adevărat specifice iernii ar urma să se facă simțite mai ales în a doua parte a sezonului.
Această tendință se leagă și de analizele privind vortexul polar. Prognoza sezonieră ECMWF indică o slăbire a vânturilor stratosferice începând din ianuarie, ceea ce ar putea favoriza o perturbare mai importantă a circulației în ianuarie – februarie 2027. Evoluția exactă a vremii în România rămâne însă greu de anticipat, mai ales într-un an influențat și de un episod puternic de El Niño în Pacific.
Sfaturi pentru primele zile reci
Având în vedere răcirea de la începutul lunii, câteva măsuri simple pot face diferența:
Șoferii ar trebui să-și verifice anvelopele și lichidul de parbriz. Legea din România nu impune anvelope de iarnă de la o anumită dată, ci atunci când pe drum există zăpadă, gheață sau polei. Nopțile reci pot aduce însă porțiuni alunecoase dimineața, mai ales pe poduri și în zonele umbrite.
Fermierii și grădinarii pot proteja culturile sensibile și plantele din ghivece, având în vedere minimele care se apropie de pragul de îngheț.
Persoanele vârstnice și cele cu afecțiuni cronice ar trebui să evite expunerea prelungită la frig și umezeală în zilele cu ploi persistente.
Toată lumea ar face bine să urmărească avertizările ANM pe termen scurt, care rămân cea mai precisă sursă de informații pentru zilele cu fenomene periculoase.
