Redactia PlumMedia
Scuipi pasta de dinți și vezi o dâră roz în chiuvetă. Clătești, nu te doare nimic și pleci la muncă. A doua zi se întâmplă la fel. Cei mai mulți dau vina pe periuță sau pe ața dentară folosită cu prea mult zel, și uneori chiar asta e explicația.
Alteori, sângele vine din gingii inflamate. Inflamația e adesea primul semn al unei probleme care are nevoie de tratament, iar din oglinda de acasă nu ai cum să faci diferența.
Dacă sângerarea revine, merită verificată, chiar dacă dinții nu te dor și mănânci normal. La un consult, medicul vede dacă ai gingivită, depuneri de tartru sau modificări ale țesuturilor care țin dinții pe loc.
De ce sângerează gingiile la periaj?
O gingie sănătoasă e fermă, roz-pal, și nu lasă urme pe periuță. Dacă vezi sânge de două-trei ori pe săptămână, gingia e aproape sigur inflamată. De cele mai multe ori, de vină e placa bacteriană rămasă exact la marginea gingiei, acolo unde periuța trece în grabă.
Placa o recunoști dimineața: stratul moale, ușor aspru, pe care îl simți cu limba pe spatele dinților de jos. Se reface zilnic. Dacă zona rămâne necurățată câteva zile, bacteriile irită gingia. Marginea se umflă puțin și sângerează la prima atingere cu perii.
Medicii numesc asta gingivită, și se tratează. O igienizare la cabinet plus un periaj corect acasă rezolvă de obicei problema, iar sângerarea scade vizibil în una-două săptămâni. Lăsată așa, inflamația se cronicizează. La o parte dintre pacienți, trece spre boala parodontală.
Organizația Mondială a Sănătății vorbește de peste un miliard de cazuri de boală parodontală severă în lume. În formele avansate, boala distruge ligamentele și osul care țin dintele. Sângerarea singură nu înseamnă parodontită. Înseamnă că trebuie să te uiți mai atent.
Uneori cauza e chiar periajul. Perii duri și frecatul în lung, cu toată forța, zgârie gingia, mai ales la canini și la premolari, unde gingia e mai subțire. Nu cureți mai bine dacă apeși. Cu anii, poți ajunge să-ți retragi singur gingiile.
Ața dentară poate face gingia să sângereze în primele zile, mai ales dacă n-ai mai folosit-o. Nu e un motiv s-o lași deoparte. Treci-o ușor pe lângă dinte, în formă de C, fără s-o tragi în jos în gingie. Dacă după o săptămână-două tot sângerează, întreabă medicul.
În unele situații gingiile reacționează mai puternic. În sarcină, hormonii le fac mai sensibile la aceeași cantitate de placă. Fumătorii și persoanele cu diabet au risc mai mare de boală parodontală. Unele medicamente pentru tensiune, din grupa blocantelor canalelor de calciu, pot îngroșa gingia. Cine ia anticoagulante sângerează mai ușor și mai mult timp, dar nu oprește tratamentul fără acordul medicului care l-a prescris.
Ajută să știi și unde apare sângele. Dacă e mereu la același dinte, poate fi o coroană sub care se strânge placa, o plombă cu marginea ieșită sau un spațiu între dinți unde nu ajungi cu nimic. Când sângerează peste tot, cauza e de obicei mai generală.
Toate astea sunt indicii pentru medic. Sursa reală o găsește la examinare.
Ce riști dacă ignori sângerarea luni la rând
Cea mai des întâlnită greșeală e să crezi că, dacă nu doare, nu ai nimic. Gingivita poate sângera și se poate umfla fără vreun disconfort serios. Mulți pacienți ajung la dentist abia când observă că gingia s-a retras sau când respirația urât mirositoare nu mai trece cu guma de mestecat.
Alții ocolesc zona care sângerează și o periază mai rar. Placa se adună și mai mult acolo, iar inflamația se agravează. Ai nevoie de o curățare blândă, făcută constant, și de un consult dacă sângerarea persistă.
Placa lăsată pe dinți se întărește și devine tartru. Pe acesta nu-l mai scoți cu periuța. Îl îndepărtează medicul, prin detartraj, după care primești recomandări pentru igiena de acasă.
Când inflamația coboară spre țesuturile de susținere, apare parodontita. Ligamentele care leagă dintele de os se distrug, iar osul din jurul rădăcinilor se pierde. Fără tratament și controale regulate, unii dinți încep să se miște.
Datele publicate de Centers for Disease Control and Prevention arată că aproximativ 42% dintre adulții americani de 30 de ani sau mai mult aveau o formă de parodontită, conform unei analize bazate pe examinări clinice. Circa 8% aveau forme severe. Cifrele descriu populația din Statele Unite și nu se pot transfera ca atare asupra României.
Riscul diferă de la om la om. Vârsta, fumatul, diabetul, igiena de zi cu zi și istoricul familial cântăresc fiecare. Un fumător de 50 de ani cu diabet are alt profil decât un student de 22 de ani fără probleme de sănătate. Statisticile nu-ți spun unde te încadrezi tu. Consultul îți spune.
Sângerarea vine adesea la pachet cu alte semne: respirație neplăcută, un gust metalic care nu trece, gingii umflate și sensibile la atingere. Dacă observi puroi, durere puternică sau un dinte care se mișcă, programează-te cât mai repede.
Amânarea îți poate încurca și tratamentele viitoare. Înainte de o coroană, un implant sau un aparat dentar, medicul verifică starea gingiilor. Dacă inflamația nu e sub control, tratează mai întâi gingia și abia apoi continuă planul.
Diferența se vede și la cost. Pentru gingivită ajung de regulă o igienizare și câteva corecții la tehnica de periaj. Când boala a atins deja osul, tratamentul presupune ședințe în plus, curățare sub gingie și controale pe termen lung.
Apa de gură nu ține locul curățării. Unele produse își au rostul în tratamentul recomandat de medic, însă niciunul nu îndepărtează tartrul. Folosită pe cont propriu, poate ascunde simptomele și te poate face să amâni vizita.
Uneori sângerarea dispare câteva săptămâni. Asta nu garantează că gingia s-a vindecat. La fumători, nicotina îngustează vasele de sânge din gingie, așa că boala poate avansa cu foarte puțină sângerare.
Dacă dinții par mai lungi, apar spații noi între ei sau gingia se retrage, nu aștepta următoarea sângerare. Mergi la control chiar dacă nu te doare nimic.
Ce verifică medicul la consult
La consult, medicul te întreabă de când sângerează gingiile, cât de des și dacă se întâmplă mereu în același loc. Vrea să știe cum te speli pe dinți, când ai făcut ultimul detartraj și ce tratamente medicale urmezi.
Apoi examinează gingiile și dinții. Caută tartru, lucrări dentare care rețin resturi de mâncare și zone în care gingia arată altfel decât în rest.
Dacă suspectează boală parodontală, măsoară cu o sondă specială adâncimea șanțului dintre dinte și gingie. La o gingie sănătoasă, acesta are între 1 și 3 mm. Valorile de 4 mm sau mai mari pot indica pungi parodontale. Medicul notează și dacă zona sângerează la sondare.
Radiografiile dentare intră în discuție când există semne de pierdere osoasă. Nu le face automat oricine are gingii care sângerează. Medicul decide dacă imaginea aduce informații utile pentru diagnostic și pentru planul de tratament.
Când cauți servicii de stomatologie Galati, verifică dacă clinica are consult de parodontologie și poate face investigațiile de care ai nevoie. Întreabă direct la programare dacă îți evaluează problema gingiilor și dacă poți continua tratamentul acolo, în cazul în care se confirmă o boală parodontală.
Tratamentul depinde de diagnostic. Pentru gingivită, medicul recomandă de obicei detartraj, îndepărtarea plăcii și corectarea tehnicii de periaj. Parodontita cere curățare sub gingie, o reevaluare după câteva săptămâni și ședințe periodice de întreținere.
Antibioticele nu sunt tratamentul standard pentru gingii care sângerează. Medicul le prescrie doar în anumite situații clinice. În tratamentul parodontal, obiectivul principal rămâne controlul plăcii și al inflamației.
Cum îți îngrijești gingiile acasă?
Acasă, pornește de la periuță. Pentru majoritatea adulților, una cu peri moi curăță bine dinții și marginea gingiei fără să o rănească. Dacă folosești o periuță electrică, nu o apăsa. Multe modele au un senzor care te avertizează când apeși prea tare.
Spală-te pe dinți de două ori pe zi, câte două minute, cu o pastă cu fluor. Insistă pe linia unde dintele se întâlnește cu gingia, cu mișcări mici și fără presiune.
Spațiile dintre dinți au nevoie de atenție separată, pentru că periuța obișnuită nu ajunge bine acolo. Ața dentară sau periuțele interdentare scot resturile și placa din aceste zone, cu condiția să le folosești corect.
Spațiile interdentare nu au toate aceeași mărime. O periuță interdentară prea mare rănește gingia, iar una prea mică trece fără să curețe. Roagă-l pe medic să-ți arate ce mărime ți se potrivește și cum o introduci.
Dacă gingiile sângerează la primele încercări, nu forța. Continuă cu blândețe și cere o evaluare dacă sângerarea revine după o săptămână-două. Durerea puternică și gingia rănită de fiecare dată nu sunt normale.
Fumatul crește riscul de boală parodontală și reduce șansele ca tratamentul să dea rezultate. Dacă ai diabet, discută cu diabetologul și cu stomatologul despre controlul glicemiei și despre cât de des să vii la control.
Intervalul dintre controale diferă de la pacient la pacient. Cineva cu gingii sănătoase poate veni la 6-12 luni, pe când un pacient tratat pentru parodontită are nevoie, de regulă, de controale la 3-4 luni. Medicul stabilește ritmul după riscuri, rezultate și cât de bine reușești să menții igiena.
Cum alegi clinica și ce întrebi la consult
Și echipa medicală pe care o alegi cântărește. Când cauți stomatologi Galati, uită-te la specialitățile medicilor, la disponibilitatea evaluării parodontale și la felul în care îți explică planul de tratament. Ar trebui să pleci de la consult știind ce problemă ai, ce variante ai și ce presupune îngrijirea după procedură.
În Galați, Clinica Stomatologică Chiromax reunește stomatologie generală, parodontologie și alte specialități dentare, iar în același complex medical are și radiologie dentară.
Organizarea asta ajută când evaluarea gingiilor arată că ai nevoie de investigații sau de un consult suplimentar, pentru că nu mai alergi la altă adresă. Procedurile se aleg, oricum, după diagnosticul fiecărui pacient.
La consult, întreabă dacă sângerarea vine din gingivită sau dacă există semne de afectare parodontală. Cere explicații despre depunerile găsite, despre tratamentul recomandat și despre cum să cureți zonele cu probleme.
Dacă medicul propune un plan în mai multe etape, află ce urmărește fiecare ședință, când are loc reevaluarea și ce schimbări ar trebui să observi acasă. Tratamentul făcut în cabinet dă rezultate mai bune când îl susții cu îngrijirea de zi cu zi.
Când e momentul să te programezi?
O sângerare izolată poate apărea după un periaj prea agresiv sau după ce ai folosit greșit ața. Dacă episodul se repetă, dacă gingiile sunt roșii ori umflate sau dacă respirația neplăcută nu trece, programează o evaluare.
Nu aștepta să te doară. Gingivita evoluează adesea fără durere, iar parodontita poate avansa mult până să simți că un dinte se mișcă. Cu cât afli mai devreme cauza, cu atât tratamentul e mai simplu.
Dacă sângerarea e abundentă, nu se oprește, apare fără să atingi gingia sau vine cu umflătură mare ori febră, cere ajutor medical imediat. Dacă iei anticoagulante, spune-i medicului și nu schimba tratamentul din proprie inițiativă.
Până la consult, continuă să cureți cu blândețe dinții și spațiile dintre ei. Notează-ți în telefon când sângerează, în ce zonă și dacă mai apare ceva, cum ar fi un gust neplăcut sau sensibilitate. Medicul va înțelege mai ușor cum a evoluat problema.
Un consult nu înseamnă automat un tratament complicat. Poate confirma o inflamație care trece după o igienizare sau poate depista o problemă care trebuie urmărită. Dacă gingiile îți sângerează des, află cauza acum, înainte să te obișnuiești cu sângele din chiuvetă.
Disclaimer: Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul medicului stomatolog.
Surse de informare
Organizația Mondială a Sănătății, „Oral health”, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/oral-health
Eke P.I. și colab., „Periodontitis in US Adults: National Health and Nutrition Examination Survey 2009–2014”, Centers for Disease Control and Prevention, https://stacks.cdc.gov/view/cdc/105956
