Românii care dețin o singură locuință și locuiesc efectiv în ea ar putea scăpa de impozitul pe clădire. Un proiect de lege depus la Senat propune o scutire cu plafoane de valoare și suprafață și cu reguli stricte pentru coproprietari. Dacă va fi adoptată, măsura s-ar aplica cel mai probabil abia din 2028.
Cum scapi de impozitul pe casă. Declarația la notar pe care trebuie să o dai până pe 31 martie
Scutirea de impozit pe locuință ar putea deveni realitate pentru o parte dintre proprietarii din România. Un proiect de lege înregistrat la Senat în această săptămână propune ca românii care au o singură casă, folosită ca domiciliu, să nu mai plătească impozit anual pentru ea.
Nu e vorba de o scutire pentru toată lumea. Inițiatorii spun clar că vor să reducă povara fiscală pentru locuința unică în care trăiește familia, fără a institui o scutire generală pentru toate proprietățile imobiliare.
Cu alte cuvinte, cine are două apartamente, o casă la țară și un apartament în oraș sau o locuință închiriată nu intră în calcul.
Cine ar putea scăpa de impozitul pe locuință
Proiectul stabilește patru condiții. Toate trebuie îndeplinite în același timp, iar situația se verifică la data de 31 decembrie a anului dinaintea celui pentru care se cere scutirea.
Prima condiție: proprietarul, sau fiecare dintre coproprietari, trebuie să aibă domiciliul în locuința respectivă și să fie rezident fiscal în România.
A doua: proprietarul, sau fiecare coproprietar, nu trebuie să mai dețină nicio altă locuință. Nici în România, nici în străinătate. Nici singur, nici în coproprietate cu altcineva.
A treia: în ultimii cinci ani, proprietarul nu trebuie să fi deținut o altă locuință. Excepție face situația în care a schimbat casa, adică a vândut una și a cumpărat alta în locul ei.
A patra: locuința trebuie să se încadreze în plafoanele de valoare și de suprafață stabilite prin proiect.
Dacă una singură dintre aceste condiții nu e îndeplinită, scutirea nu se acordă.
Plafoanele: 350.000 de euro pentru apartamente, 400.000 pentru case
Inițiatorii au pus limite clare, ca scutirea să nu ajungă la proprietățile de lux.
Pentru apartamente, valoarea maximă este de 350.000 de euro, echivalentul în lei. În această sumă intră și cota-parte indiviză din teren și din părțile comune ale blocului.
Pentru case, plafonul urcă la 400.000 de euro, tot echivalentul în lei. Aici, casa și terenul aferent se evaluează împreună.
Există și o limită de suprafață pentru teren: 500 de metri pătrați în mediul urban și 1.500 de metri pătrați în mediul rural.
Plafoanele sunt generoase pentru majoritatea locuințelor din România. Un apartament obișnuit de două sau trei camere, într-un bloc din orice oraș al țării, se încadrează de regulă lejer sub pragul de 350.000 de euro. Limitele vor conta mai ales pentru vilele mari din zonele scumpe ale Capitalei, ale Clujului sau ale altor orașe mari.
Merită repetat un lucru pe care chiar documentul îl recunoaște. Aceste valori reprezintă opțiunile inițiatorilor și ar trebui verificate în raport cu distribuția reală a proprietăților din România. Nu există, deocamdată, o analiză care să arate câte locuințe se încadrează efectiv în plafoane.
Ce se întâmplă cu terenul
Aici apare un aspect pe care materialul sursă nu îl lămurește complet. Titlurile despre proiect vorbesc despre scutirea de impozit pe locuință sau pe teren. În descrierea propriu-zisă a măsurii, însă, scutirea vizează locuința, iar terenul apare doar în calculul plafoanelor de valoare și de suprafață.
Altfel spus, din informațiile disponibile nu reiese clar dacă un teren fără construcție ar putea fi scutit separat. Mai degrabă, terenul pare să fie luat în calcul împreună cu casa de pe el. Textul final al legii, dacă va fi adoptată, va lămuri această chestiune.
Regula strictă pentru coproprietari
Una dintre cele mai importante prevederi privește locuințele deținute de mai multe persoane. Situația e foarte frecventă în România: soți, frați care au moștenit casa părinților, părinți și copii trecuți împreună în acte.
Proiectul spune că, în cazul coproprietății, scutirea se acordă doar dacă toți coproprietarii îndeplinesc condițiile. Dacă unul singur nu le îndeplinește, scutirea nu se aplică deloc. Nici măcar parțial.
Câteva exemple ajută la înțelegerea regulii.
Doi soți care locuiesc împreună în apartamentul lor, unica proprietate a familiei, cu domiciliul acolo, ar putea beneficia de scutire. Ambii îndeplinesc condițiile.
Doi frați care au moștenit casa părinților, dar dintre care doar unul locuiește acolo, nu ar beneficia. Fratele care stă în alt oraș nu are domiciliul în casa moștenită, iar asta blochează scutirea pentru amândoi.
La fel, o familie în care unul dintre soți mai deține, din partea lui, o garsonieră sau o cotă dintr-o casă la țară ar pierde dreptul la scutire pentru locuința principală.
Exemplele sunt construite pe baza condițiilor din proiect și au rol strict ilustrativ. Interpretarea finală va depinde de forma adoptată a legii și de normele de aplicare.
Cum s-ar cere scutirea
Scutirea nu ar veni automat. Proprietarii ar trebui să depună o cerere la organul fiscal local competent, adică la direcția de taxe și impozite a primăriei, până la data de 31 martie.
La cerere s-ar atașa mai multe documente: dovada proprietății, dovada domiciliului și dovada rezidenței fiscale în România.
Pe lângă acestea, proiectul cere o declarație pe propria răspundere, autentificată la notar, privind celelalte locuințe deținute. Mai exact, proprietarul declară oficial că nu mai are alte case, în țară sau în străinătate.
Declarația notarială nu e un detaliu de formă. Cine declară fals riscă să răspundă pentru asta, iar autoritățile au astfel un instrument prin care pot verifica și sancționa abuzurile.
De când s-ar aplica scutirea
Chiar dacă proiectul ar fi adoptat rapid, românii nu ar vedea efectele imediat. Potrivit documentului, scutirea s-ar aplica, cel mai probabil, din anul fiscal 2028.
Explicația ține de mecanismul impozitelor locale. Condițiile se verifică la 31 decembrie a anului anterior, iar cererile se depun până la 31 martie. Primăriile au nevoie, la rândul lor, de timp ca să își adapteze bugetele și evidențele.
Până atunci, proiectul trebuie să treacă de dezbaterile din Parlament. Deocamdată, el a fost doar înregistrat la Senat. Sursa nu oferă informații despre inițiatori, despre numărul proiectului sau despre calendarul dezbaterilor în comisii și în plen.
Ce înseamnă scutirea pentru bugetele primăriilor
Impozitul pe clădiri este una dintre sursele importante de venit pentru primării. Din acești bani se plătesc, în parte, reparațiile de străzi, iluminatul public, întreținerea parcurilor sau a școlilor.
Inițiatorii recunosc în expunerea de motive că măsura ar reduce veniturile bugetelor locale și ar putea genera costuri suplimentare de administrare. Verificarea cererilor, a declarațiilor și a situației fiecărui proprietar înseamnă muncă în plus pentru funcționarii din primării.
Cât de mare ar fi gaura din bugete? Documentul nu oferă o cifră. „Impactul nu poate fi cuantificat în mod credibil fără datele autorităţilor”, se arată în expunerea de motive.
Lipsa unei estimări ar putea deveni unul dintre punctele sensibile în dezbaterea din Parlament. Primarii, mai ales cei din orașele mari, vor dori să știe cât pierd înainte ca legea să fie votată.
De ce contează proiectul pentru milioane de români
România are una dintre cele mai ridicate rate de proprietate asupra locuinței din Europa. Pentru foarte multe familii, casa sau apartamentul în care locuiesc este singura avere strânsă într-o viață.
Pentru aceste familii, impozitul anual pe locuință e o cheltuială fixă, care se adaugă la facturi, rate și întreținere. Ideea din spatele proiectului e simplă: casa în care trăiești nu ar trebui tratată la fel ca o investiție imobiliară.
Rămâne de văzut dacă argumentul va convinge Parlamentul, în condițiile în care primăriile vor pierde bani, iar impactul nu a fost încă măsurat.
Pentru moment, proprietarii cu o singură locuință pot doar să urmărească parcursul proiectului. Iar cei care au case în coproprietate cu rude care locuiesc în altă parte ar face bine să se uite atent la acte. Tocmai detaliile acestea vor decide, dacă legea trece, cine scapă de impozit și cine nu.






















