Mulți români nu știu ce se întâmplă cu banii din conturile unui părinte, soț sau altei rude după deces. Uneori, familia cunoaște codul PIN al cardului și consideră că poate retrage economiile imediat. În realitate, folosirea cardului unei persoane decedate poate avea consecințe juridice.
Legislația din România stabilește cine are dreptul la economiile defunctului, cum sunt împărțite sumele și ce documente trebuie prezentate băncii. Există reguli inclusiv pentru situațiile în care familia nu știe la ce instituții bancare avea conturi persoana decedată.
Un aspect important este că soțul supraviețuitor nu primește automat toți banii. Nici copiii nu pot retrage individual întreaga sumă fără respectarea drepturilor celorlalți moștenitori.
Ce se întâmplă cu banii din cont după decesul titularului. De ce banca poate bloca accesul
Atunci când o persoană moare, patrimoniul său nu dispare. Bunurile, drepturile patrimoniale și obligațiile transmisibile intră în succesiune.
În această categorie se regăsesc și economiile păstrate la bancă.
Poate fi vorba despre bani din conturi curente, depozite la termen sau conturi de economii.
De asemenea, pot exista sume provenite din salarii, pensii, chirii sau alte venituri încasate înainte de deces.
În principiu, aceste sume urmează să fie transmise moștenitorilor, potrivit regulilor succesorale.
Totuși, accesul la bani nu este automat.
Atunci când banca află despre decesul titularului, poate bloca operațiunile asupra conturilor acestuia.
De exemplu, Banca Transilvania precizează că blocarea intervine imediat ce decesul îi este adus la cunoștință.
Informarea poate fi făcută prin prezentarea certificatului de deces sau printr-o notificare oficială.
Scopul acestei măsuri este protejarea sumelor până la stabilirea persoanelor îndreptățite să le primească.
Blocarea nu înseamnă confiscarea banilor.
Instituția bancară nu devine proprietara economiilor doar pentru că titularul a murit.
De asemenea, conturile nu sunt transferate automat pe numele soțului sau al copiilor.
Pentru eliberarea sumelor, banca trebuie să verifice documentele care dovedesc drepturile succesorale.
În mod obișnuit, certificatul de moștenitor este documentul esențial.
Acesta stabilește persoanele care au acceptat moștenirea și cotele ce le revin.
În anumite situații, drepturile pot fi dovedite și printr-o hotărâre judecătorească.
Procedura concretă poate varia în funcție de instituția bancară și de particularitățile succesiunii.
Un aspect important este momentul în care banca primește informația despre deces.
Până la notificare, instituția poate să nu cunoască schimbarea situației juridice a titularului.
Acest lucru nu înseamnă însă că rudele pot utiliza liber cardul sau aplicația bancară după deces.
Dreptul de a opera în cont trebuie analizat separat de posibilitatea tehnică de a efectua o tranzacție.
Faptul că un card funcționează nu înseamnă că utilizarea sa este autorizată.
De aceea, familia trebuie să informeze banca și să solicite explicații privind procedura succesorală.
Cine moștenește banii rămași în bancă. Cât primesc soțul și copiii
Una dintre cele mai importante întrebări privește împărțirea economiilor.
Mulți consideră că soțul supraviețuitor primește automat toți banii aflați în contul persoanei decedate.
În realitate, situația depinde de existența copiilor, a altor rude și a unui eventual testament.
Codul civil stabilește ordinea moștenitorilor legali și cotele care le revin.
În cazul în care persoana decedată lasă un soț supraviețuitor și copii, soțul primește, potrivit regulilor moștenirii legale, un sfert din masa succesorală.
Celelalte trei sferturi revin descendenților, care le împart potrivit regulilor legale.
Pentru a înțelege mai bine, putem analiza un exemplu.
Să presupunem că o persoană decedată avea în bancă 40.000 de lei.
Presupunem că întreaga sumă îi aparținea exclusiv și că nu există alte particularități care să modifice împărțirea.
Dacă defunctul lasă un soț supraviețuitor și doi copii, soțului îi revine un sfert.
Asta înseamnă 10.000 de lei.
Restul de 30.000 de lei se împarte între cei doi copii, în cote egale.
Fiecare copil primește astfel 15.000 de lei.
Acest calcul este valabil în ipoteza prezentată și nu trebuie aplicat automat tuturor familiilor.
O situație diferită apare atunci când banii reprezintă bunuri comune ale soților.
De exemplu, dacă economiile au fost acumulate în timpul căsătoriei, sub regimul comunității legale, trebuie stabilită mai întâi partea care aparține fiecărui soț.
Nu toți banii aflați într-un cont deschis pe numele unei singure persoane sunt neapărat bunuri proprii ale acesteia.
Titularul contului și proprietarul economic al sumelor nu trebuie confundați în toate situațiile.
Dacă se stabilește că economiile sunt bunuri comune, partea soțului supraviețuitor nu intră în moștenirea defunctului.
Numai partea care aparținea persoanei decedate va fi împărțită între moștenitori.
De exemplu, să presupunem că 40.000 de lei reprezintă economii comune ale soților.
Dacă, după lichidarea regimului matrimonial, se stabilește că fiecare avea o cotă de jumătate, soțului supraviețuitor îi aparțin deja 20.000 de lei.
Ceilalți 20.000 de lei intră în succesiune.
Din această sumă, soțul primește un sfert, adică 5.000 de lei.
Restul de 15.000 de lei se împarte între cei doi copii.
Fiecare copil primește 7.500 de lei.
În acest exemplu, soțul supraviețuitor ajunge să dețină 25.000 de lei, iar fiecare copil câte 7.500 de lei.
Calculul presupune că nu există testament, datorii sau alte elemente care modifică drepturile succesorale.
Dacă persoana decedată nu are copii, împărțirea se face după alte reguli.
Pot avea drepturi soțul supraviețuitor, părinții, frații, surorile sau alte rude, în condițiile stabilite de Codul civil.
Existența unui testament poate influența, de asemenea, distribuirea bunurilor.
Totuși, anumite categorii de moștenitori beneficiază de protecția rezervei succesorale.
Prin urmare, testamentul nu permite întotdeauna excluderea completă a soțului sau a descendenților de la moștenire.
Pentru stabilirea cotelor exacte, trebuie analizată situația juridică a fiecărei familii.
Ce acte trebuie să prezinți la bancă pentru a recupera economiile unei persoane decedate
Recuperarea banilor începe, de regulă, prin deschiderea procedurii succesorale.
Moștenitorii trebuie să se adreseze unui notar public competent pentru dezbaterea succesiunii.
Notarul verifică actele de stare civilă, identifică persoanele cu vocație succesorală și stabilește bunurile care fac parte din patrimoniul defunctului.
În această etapă pot fi analizate atât proprietățile imobiliare, cât și bunurile mobile și economiile bancare.
Dacă există conturi sau depozite, acestea trebuie avute în vedere la stabilirea masei succesorale.
Notarul poate solicita informații instituțiilor bancare, în condițiile legii.
După finalizarea procedurii, se eliberează certificatul de moștenitor.
Acest document dovedește calitatea moștenitorilor și drepturile succesorale stabilite.
Pentru recuperarea banilor, banca poate solicita certificatul de deces al titularului.
De asemenea, moștenitorii trebuie să prezinte actele de identitate.
Certificatul de moștenitor sau un alt titlu succesoral recunoscut legal reprezintă documentul principal pentru stabilirea drepturilor asupra sumelor.
În anumite situații, banca poate solicita și o cerere de eliberare a fondurilor.
Dacă există mai mulți moștenitori, pot fi necesare documente suplimentare.
De exemplu, instituția poate solicita un act de partaj sau acordul persoanelor îndreptățite.
Această situație apare atunci când sumele nu au fost atribuite individual prin documentele succesorale.
Condițiile generale ale unor instituții bancare prevăd că, până la efectuarea partajului, eliberarea banilor poate necesita acordul tuturor moștenitorilor.
Prin urmare, simpla prezentare a unui certificat care atestă o cotă succesorală nu garantează întotdeauna retragerea imediată a acelei cote.
Procedura depinde de natura contului, documentele existente și regulile aplicabile.
Dacă succesiunea este contestată, situația poate deveni mai complicată.
De exemplu, moștenitorii se pot afla în dezacord privind apartenența anumitor sume la patrimoniul defunctului.
Pot exista și dispute privind donațiile, testamentul sau cotele succesorale.
În asemenea cazuri, poate fi necesară soluționarea litigiului în instanță.
O hotărâre judecătorească poate clarifica drepturile persoanelor implicate.
Este important și faptul că succesiunea nu cuprinde numai bunuri și economii.
Persoana decedată poate avea credite, datorii sau alte obligații patrimoniale.
Acestea trebuie analizate în cadrul procedurii succesorale.
Moștenitorii răspund pentru pasivul succesoral în condițiile și limitele stabilite de Codul civil.
Prin urmare, existența unui sold bancar nu înseamnă automat că întreaga sumă poate fi distribuită fără verificarea obligațiilor.
Înainte de solicitarea banilor, este recomandată clarificarea situației patrimoniale complete.
Poți scoate bani de pe cardul unei persoane decedate? Ce riscă rudele care cunosc codul PIN
Una dintre cele mai frecvente greșeli apare atunci când membrii familiei folosesc cardul persoanei decedate.
De exemplu, un copil poate cunoaște codul PIN al părintelui și poate avea acces la cardul acestuia.
Uneori, persoana decedată îi permitea să retragă bani în timpul vieții.
Totuși, această situație nu înseamnă că dreptul de utilizare continuă automat după deces.
Potrivit articolului 2.030 din Codul civil, mandatul încetează, ca regulă, prin moartea mandantului sau a mandatarului.
Există anumite excepții prevăzute de lege, însă o împuternicire bancară obișnuită nu trebuie considerată valabilă automat după deces.
Prin urmare, un membru al familiei care avea dreptul să efectueze operațiuni în timpul vieții titularului trebuie să verifice situația juridică înainte de orice retragere.
Același principiu se aplică utilizării aplicației bancare.
Faptul că o rudă cunoaște parola sau poate accesa contul nu îi conferă dreptul să transfere banii.
Accesul tehnic și dreptul legal sunt lucruri diferite.
O retragere efectuată fără drept poate provoca un conflict între moștenitori.
De exemplu, dacă unul dintre copii retrage toate economiile părintelui decedat, ceilalți moștenitori pot solicita clarificarea situației.
În funcție de împrejurări, persoana care a retras banii poate fi obligată să restituie sumele.
Pot apărea inclusiv consecințe penale, dacă faptele îndeplinesc condițiile unei infracțiuni.
Totuși, nu orice retragere efectuată după deces reprezintă automat infracțiune.
Încadrarea juridică depinde de circumstanțe, de drepturile existente și de modul în care au fost efectuate operațiunile.
O altă situație întâlnită este folosirea banilor pentru cheltuielile de înmormântare.
Familia poate considera că economiile persoanei decedate ar trebui utilizate imediat pentru aceste costuri.
Cheltuielile de înmormântare pot avea relevanță în stabilirea obligațiilor succesorale.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că orice rudă poate retrage unilateral bani din contul defunctului.
Este recomandată păstrarea facturilor și a documentelor care dovedesc cheltuielile efectuate.
Acestea pot fi prezentate notarului pentru clarificarea situației.
În anumite condiții, pot exista și drepturi la ajutor de deces, distincte de economiile bancare.
Procedura pentru obținerea acestui ajutor nu trebuie confundată cu retragerea banilor din cont.
De asemenea, trebuie făcută diferența dintre conturile individuale și cele cu mai mulți titulari.
În cazul unui cont comun, drepturile asupra banilor depind de contractul bancar și de regimul juridic al sumelor.
Simpla existență a unui cotitular nu înseamnă neapărat că acesta devine proprietarul tuturor banilor după decesul celuilalt.
Potrivit articolului 2.187 din Codul civil, pentru contul curent indiviz există reguli speciale privind operațiunile efectuate după deces.
Moștenitorii titularului decedat sunt considerați titulari coindivizari până la partaj, iar operațiunile necesită consimțământul tuturor, în condițiile articolului.
Aceste prevederi nu trebuie extinse automat asupra oricărui tip de cont bancar.
De aceea, în cazul conturilor comune sau al împuternicirilor, contractul trebuie analizat cu atenție.
Cea mai sigură variantă este informarea băncii și parcurgerea procedurii succesorale.
Astfel, economiile pot fi distribuite fără încălcarea drepturilor celorlalți moștenitori.
Ce faci dacă nu știi la ce bancă avea bani persoana decedată. Drepturile moștenitorilor în 2026
Există numeroase situații în care membrii familiei nu cunosc toate conturile bancare ale persoanei decedate.
Un părinte poate avea economii la mai multe instituții, fără să le fi comunicat copiilor.
De asemenea, pot exista depozite constituite cu mulți ani înainte sau conturi utilizate rar.
Lipsa acestor informații nu înseamnă că banii sunt pierduți.
În cadrul procedurii succesorale, notarul poate face demersuri pentru identificarea activelor bancare.
Informațiile sunt necesare pentru stabilirea masei succesorale.
Instituțiile bancare au obligații privind protejarea datelor și păstrarea secretului bancar.
Totuși, secretul bancar nu poate fi invocat în orice situație pentru a refuza informațiile solicitate de persoanele îndreptățite.
Un element important îl reprezintă Decizia nr. 9/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin această decizie, instanța supremă a clarificat condițiile în care moștenitorii pot obține informații protejate de secretul bancar.
Potrivit interpretării stabilite, moștenitorii pot solicita informații referitoare inclusiv la perioada anterioară decesului titularului.
Totuși, aceștia trebuie să justifice scopul pentru care solicită datele.
Așadar, dreptul de acces nu este nelimitat.
O solicitare trebuie să aibă legătură cu un interes legitim și cu scopul prevăzut de lege.
De exemplu, pot exista situații în care moștenitorii doresc să verifice anumite tranzacții efectuate înainte de deces.
Aceștia pot avea suspiciuni privind transferuri sau retrageri care au afectat patrimoniul persoanei decedate.
În asemenea cazuri, informațiile bancare pot fi relevante pentru stabilirea situației patrimoniale.
Totuși, obținerea datelor nu înseamnă automat că o tranzacție este ilegală.
Pentru contestarea unei operațiuni trebuie analizate împrejurările concrete și temeiul juridic.
Dacă există indicii privind retrageri neautorizate, moștenitorii pot solicita asistență juridică.
În funcție de situație, pot fi necesare demersuri civile sau sesizarea autorităților competente.
O altă întrebare frecventă este legată de termenul în care trebuie începută succesiunea.
În România, termenul general de opțiune succesorală este de un an de la deschiderea moștenirii, cu excepțiile prevăzute de lege.
Acesta privește exercitarea dreptului de a accepta sau de a renunța la moștenire.
Nu trebuie confundat cu un termen universal în care toți banii trebuie retrași din bancă.
Procedura succesorală poate fi finalizată și ulterior, în funcție de situație.
Totuși, amânarea poate crea dificultăți administrative sau probatorii.
De aceea, este util ca moștenitorii să discute cu un notar cât mai curând după deces.
În practică, recuperarea economiilor presupune identificarea conturilor, stabilirea moștenitorilor și obținerea documentelor necesare.
Ulterior, persoanele îndreptățite pot solicita băncii eliberarea sumelor.
Dacă există mai mulți moștenitori, distribuirea trebuie realizată potrivit cotelor și documentelor succesorale.
În cazul unui dezacord, partajul poate deveni necesar.
Banii rămași în bancă după decesul unei persoane aparțin, în principiu, patrimoniului succesoral, nu instituției bancare.
Soțul, copiii și celelalte persoane cu drepturi succesorale îi pot recupera în condițiile legii.
Însă simpla legătură de rudenie nu este suficientă pentru retragerea imediată a economiilor.
Certificatul de moștenitor, documentele de identitate și verificarea situației conturilor reprezintă elemente esențiale.
Pentru evitarea conflictelor și a eventualelor consecințe juridice, banii nu trebuie retrași prin utilizarea cardului sau a parolelor persoanei decedate.
Procedura legală permite identificarea economiilor și distribuirea lor către persoanele care au dreptul să le primească.
Am verificat materialul indicat și regulile privind blocarea conturilor, documentele succesorale și accesul moștenitorilor la informațiile bancare.
Sursa foto: Arhivă





















