Fostul premier Adrian Năstase a publicat vineri, 12 decembrie, o reacție amplă pe blogul său personal, în urma apariției documentarului Recorder „Justiție capturată”. Materialul jurnalistic a redeschis o dezbatere intensă despre starea sistemului judiciar din România, iar Năstase a ales să intervină cu o serie de comentarii ironice și propuneri formulate din perspectiva experienței sale politice și instituționale.
În mesajul său, fostul prim-ministru susține că reportajul Recorder a readus în atenția publică o temă veche, dar niciodată pe deplin tranșată: modul în care problemele din Justiție pot fi abordate în acord cu valorile și principiile europene. Năstase afirmă că dezbaterea este una legitimă și necesară, însă tonul și soluțiile avansate în spațiul public ar trebui analizate cu mai multă rigoare.
„Reportajul Recorder a generat, din nou, o dezbatere aprinsă în legătură cu justiția și în legătură cu felul în care problemele din justiție pot fi abordate conform valorilor și principiilor europene”, a scris Adrian Năstase, vineri, pe blogul său.
„Cum să procedăm cu justiția”
Fostul premier își începe analiza invocând experiența sa directă în domeniu, amintind de anul 2004, când au fost adoptate legile justiției, considerate la acel moment un pas esențial pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană pe capitolul Justiție și Afaceri Interne (JAI).
Pe acest fond, Adrian Năstase lansează o sugestie care a atras rapid atenția opiniei publice. El afirmă că, înainte de orice alt demers, ar trebui consultată Monica Macovei, fost ministru al Justiției, una dintre figurile centrale ale reformei judiciare din perioada post-aderare.
„Având o lungă experiență în acest domeniu – mă refer la adoptarea, în 2004, a legilor justiției ca bază pentru finalizarea negocierilor din capitolul JAI cu Uniunea Europeană – îmi permit să sugerez, în primul rând, consultarea doamnei Monica Macovei”, notează Năstase.
Fostul premier adaugă, într-un registru ironic, că speră ca aceasta să nu fie „foarte ocupată cu munca în folosul comunității la care a fost condamnată”, referire directă la condamnarea definitivă a fostei europarlamentare.
Episodul numirii Monicăi Macovei la Ministerul Justiției
În continuarea mesajului, Adrian Năstase rememorează contextul politic din 2005, imediat după alegerile prezidențiale câștigate de Traian Băsescu. Potrivit fostului premier, Monica Macovei se afla în bucătărie atunci când a fost sunată de noul președinte, care i-ar fi propus să preia portofoliul Justiției.
Năstase susține că această propunere ar fi venit „se pare la sugestia domnului Soros” și că misiunea Monicăi Macovei a fost una clară: declanșarea unei reforme profunde a sistemului judiciar.
În acest context, fostul premier readuce în discuție una dintre soluțiile adoptate atunci, pe care afirmă că ar recomanda-o și în prezent: realizarea unui audit extern al Justiției.
„Soluția adoptată atunci de doamna Macovei, soluție pe care îmi permit să o recomand și acum, ar fi realizarea unui audit al justiției de către Fundația Freedom House contra unei sume modice de 50.000 de dolari”, scrie Adrian Năstase.
Propuneri controversate privind reforma sistemului
Fostul premier continuă prin a descrie, tot într-o notă critic-ironică, pașii care ar fi urmat în acea perioadă și care, în opinia sa, ar putea fi reluați și astăzi. Printre aceștia, Năstase enumeră angajarea răspunderii Guvernului pe tema Justiției, schimbarea tuturor șefilor de parchete și „pătrunderea în forță” în arhiva SIPA.
În acest context, el îl menționează pe jurnalistul Dan Tăpălagă, despre care afirmă că ar fi „efectuat o astfel de operațiune” în trecut, sugerând că experiența acestuia ar putea fi din nou utilă.
„În felul ăsta, s-ar putea găsi o nouă garnitură de magistrați ascultători”, adaugă Adrian Năstase, frază care a stârnit reacții puternice în spațiul public.
„O nouă mică reformă a justiției”
Adrian Năstase își continuă analiza propunând ceea ce numește, ironic, „o nouă mică reformă a justiției”, inspirată din experiența anului 2008. El face referire la perioada în care, potrivit afirmațiilor sale, au fost „reinventate” completele de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Fostul premier amintește de desemnarea Liviei Stanciu și a lui Ionuț Matei în funcții de conducere la Înalta Curte, decizie luată de Traian Băsescu, pe care o califică drept „apogeul independenței justiției”.
În același registru, Năstase face referire la modificările legislative privind prescripția generală, susținând că, în perioada respectivă, anumite soluții ar fi fost adoptate pentru a împiedica prescrierea dosarelor sale.
„Ca nu cumva dosarele mele să se prescrie, a fost eliminată din prescripția generală, cu efect retroactiv, perioada în care dosarul fusese examinat la Curtea Constituțională”, afirmă fostul premier.
Condamnări, probe indirecte și transferuri controversate
În mesajul său, Adrian Năstase mai evocă și alte practici pe care le descrie ca fiind „lecții învățate”. Printre acestea se numără condamnările bazate pe probe indirecte și raționamente logico-juridice, dar și transferurile între parchete și instanțe.
El oferă drept exemplu cazul Ioanei Bogdan, consilier-procuror al fostului șef DNA Daniel Morar, care ar fi fost transferată direct la Înalta Curte, în completul care îl judeca pe el.
„În felul acesta, s-a putut realiza o comunicare mai bună între DNA și Instanță (nu doar prin plicurile galbene)”, notează Adrian Năstase.
Totodată, fostul premier amintește și de rolul serviciilor de informații, sugerând că „canalele de comunicare dintre SRI și instanțe” ar putea fi utilizate în continuare „pentru rezolvări corespunzătoare ale dosarelor”.
„Orizonturi noi” și referiri la actuala conducere a statului
În finalul mesajului său, Adrian Năstase face referire la propunerile președintelui Nicușor Dan, despre care spune că „deschid orizonturi noi” în domeniul Justiției. El afirmă că, în ultimii ani, o parte dintre „cuceririle” perioadei cunoscute drept cea a „binomului” s-ar fi pierdut.
În acest context, fostul premier vorbește despre necesitatea unei „fezandări” a sistemului, prin manifestații ale societății civile și ale ONG-urilor „preocupate de reformă”, pentru a se reveni, în opinia sa, la „timpurile bune”.
Legătura cu dezvăluirile Recorder despre Lia Savonea
Reacția lui Adrian Năstase vine pe fondul dezvăluirilor din documentarul Recorder, care prezintă mărturii ale unor magistrați potrivit cărora președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, ar exercita o influență majoră asupra sistemului judiciar.
În documentar se afirmă că aceasta ar fi percepută drept „un conducător absolut al sistemului” și că și-ar menține influența asupra conducerii Curții de Apel București prin intermediari.
Un episod prezentat de Recorder a atras atenția publică în mod special. În cadrul unei conferințe de presă desfășurate joi, 11 decembrie, vicepreședinta Curții de Apel București, Ionela Tudor, i-ar fi șoptit președintei instanței, Liana Arsenie, „mă sună Lia, mă duc să vorbesc”. Ulterior, Tudor a părăsit sala și s-a întors pentru a-i dicta acesteia răspunsurile către presă.



















