Grigore Madalina
O centrală termică performantă nu garantează automat facturi mici la gaze. Modul în care este setată temperatura din locuință, valoarea aleasă pentru apa caldă și temperatura apei trimise către calorifere pot influența consumul pe parcursul sezonului rece.
La acestea se adaugă câteva greșeli aparent banale, precum acoperirea caloriferelor cu draperii, amplasarea mobilierului în fața lor sau încălzirea excesivă a camerelor. O reglare atentă a centralei și folosirea corectă a instalației pot ajuta la reducerea risipei, fără ca locuința să devină inconfortabilă.
Temperatura din casă poate face diferența la factura de gaze
Una dintre primele setări care merită verificată înainte de venirea frigului este temperatura ambientală.
Pentru numeroase locuințe, o temperatură de aproximativ 20-21°C în camerele folosite reprezintă un compromis între confort și consum. Cu cât temperatura dorită este mai ridicată, cu atât centrala va avea nevoie de mai multă energie pentru a o menține.
Diferența poate părea mică de la o zi la alta, însă pe parcursul întregului sezon rece efectul asupra consumului se poate acumula.
Termostatul poate fi programat astfel încât locuința să nu fie încălzită permanent la aceeași temperatură. Atunci când nimeni nu este acasă sau pe timpul nopții, temperatura poate fi redusă moderat.
O greșeală este însă răcirea excesivă a casei pentru perioade scurte, urmată de încercarea de a o încălzi rapid la o temperatură foarte mare.
Mai utilă este găsirea unui program adaptat stilului de viață al familiei, astfel încât centrala să nu funcționeze inutil atunci când nu este nevoie de același nivel de confort.
La ce temperatură poate fi setată apa caldă
O altă setare importantă este cea pentru apa caldă menajeră.
Încălzirea apei la o temperatură foarte ridicată, pentru ca ulterior aceasta să fie combinată cu multă apă rece, poate însemna energie folosită inutil.
În cazul centralelor combi, care încălzesc apa instantaneu, o valoare în jurul intervalului 45-50°C poate fi suficientă pentru multe gospodării. Setarea trebuie însă adaptată confortului utilizatorilor și recomandărilor producătorului centralei.
Situația este diferită atunci când locuința dispune de un boiler sau de un rezervor de acumulare.
În asemenea instalații trebuie luate în considerare cerințele de igienă și măsurile de protecție împotriva dezvoltării bacteriei Legionella. Din acest motiv, temperatura nu trebuie redusă arbitrar, fără consultarea manualului echipamentului sau a unui specialist.
Prin urmare, nu există o singură valoare potrivită pentru toate instalațiile.
Cum trebuie reglată temperatura centralei pentru calorifere
În cazul centralelor în condensare, temperatura apei care pleacă spre calorifere, cunoscută drept temperatura pe tur, poate avea o influență importantă asupra eficienței.
În general, aceste centrale funcționează mai eficient atunci când temperatura pe tur poate fi menținută mai redusă.
Asta nu înseamnă însă că există o valoare universală care trebuie setată în orice locuință.
Într-o casă bine izolată, dotată cu radiatoare dimensionate corespunzător, centrala poate reuși să mențină temperatura dorită cu aproximativ 45-55°C pe tur. În zilele mai blânde, poate fi suficientă chiar o valoare mai mică.
În schimb, într-o clădire slab izolată sau într-o locuință în care radiatoarele sunt prea mici pentru necesarul camerelor, poate fi nevoie de temperaturi mai ridicate, în special atunci când temperaturile exterioare scad puternic.
Strategia este găsirea celei mai mici temperaturi pe tur la care locuința continuă să ajungă la temperatura ambientală dorită și reușește să o mențină.
În cazul centralelor în condensare, o asemenea reglare poate favoriza funcționarea în regimul pentru care echipamentul a fost proiectat și poate îmbunătăți eficiența.
Caloriferele acoperite pot reduce eficiența încălzirii
Nu doar centrala contează. Și modul în care sunt amenajate camerele poate influența distribuția căldurii.
Caloriferele au nevoie de circulația aerului pentru a transfera eficient căldura în încăpere. Dacă în fața radiatorului se află o piesă masivă de mobilier, căldura nu se mai distribuie la fel de bine.
Aceeași problemă poate apărea atunci când caloriferul este acoperit de draperii groase sau când sunt așezate diferite obiecte direct pe acesta.
Într-o asemenea situație, locatarul poate avea impresia că în cameră nu este suficient de cald și poate crește temperatura centralei sau a termostatului, deși problema este distribuția ineficientă a căldurii.
De aceea, în special înainte de sezonul rece, merită verificat dacă aerul poate circula liber în jurul radiatoarelor.
Alte greșeli care pot duce la risipă
Apa caldă reprezintă un alt punct în care se poate produce consum inutil. Dacă dușul sau robinetul rămâne deschis fără ca apa să fie folosită, centrala continuă să consume gaz pentru încălzirea unui volum de apă care ajunge direct la canalizare.
Contează și starea instalației.
Radiatoarele care nu se încălzesc uniform, o instalație dezechilibrată, o centrală care nu funcționează corespunzător sau anumite componente murdare pot afecta performanța întregului sistem.
Centrala și instalația de gaze trebuie verificate conform obligațiilor legale și indicațiilor producătorului. Orice intervenție asupra echipamentelor și instalațiilor de gaz trebuie făcută de personal autorizat.
Detectorul de gaze nu trebuie confundat cu o soluție pentru reducerea facturii. Rolul său principal este unul de siguranță, prin avertizarea asupra prezenței gazului în condițiile pentru care dispozitivul a fost proiectat.
În cazul în care există suspiciunea unei scurgeri de gaze, situația trebuie tratată ca o problemă de siguranță, nu ca o simplă explicație pentru o factură mai mare.
Un alt obicei util este transmiterea periodică a indexului contorului. Acest lucru nu reduce cantitatea de gaz consumată, dar poate ajuta factura să reflecte mai fidel consumul real și să limiteze diferențele produse de facturarea pe baza estimărilor.
Înainte de sezonul rece, cele mai importante măsuri rămân, așadar, reglarea atentă a temperaturii ambientale, ajustarea temperaturii apei pe tur în funcție de caracteristicile locuinței, evitarea încălzirii inutile a apei și păstrarea caloriferelor libere.
