Redactia
Ajun de Bobotează 2023, tradiții și superstiții. Iată ce să faci în Ajunul Bobotezei, prima mare sărbătoare din noul an, ca să îți meargă bine până la final de an. Se spune că ziua care precedă sărbătoarea propriu-zisă este chiar mai importantă decât sărbătoarea însăși.
Ajun de Bobotează 2023, tradiții și superstiții. Ce să faci în Ajunul Bobotezei ca să îți meargă bine tot anul
Boboteaza închide șirul sărbătorilor de iarnă și este sărbătorită pe data de 6 ianuarie în fiecare an. Reprezintă momentul când Iisus Hristos a fost botezat în apa Iordanului de către Ioan Botezătorul. În ziua de Bobotează se sfințesc toate apele, iar în Ajunul Bobotezei se spune că se deschid cerurile. Totodată, sunt cunoscute mai multe tradiții și obiceiuri care care dacă vor fi respectate în această zi, vor purta noroc tot anul, potrivit crestinortodox.ro.
În Ajunul Bobotezei, mulți creștini ortodocși țin post negru pentru a le merge bine tot anul.
Tot în Anul Bobotezei, preotul trece cu „Iordanul”, sfințind astfel toate casele și gospodăriile, dar și pe credinciosi, și tot în această zi se pregătește pentru a doua zi tradiționala Cruce de gheață care îi va aștepta pe creștini a doua zi la biserică, la slujba de sfințire a apei.
Pe lângă aceste lucruri, dacă afară este zăpadă și va scârțâi sub picioarele preotului, atunci anul va fi unul roditor, iar dacă pomii vor fi acoperiți de brumă, cu siguranță noul an va fi unul roditor, cu multe fructe. De asemenea, dacă va ploua de Bobotează, atunci tot anul va fi ploios.
Totodată, o vorbă din popor spune că cei care vor strănuta în Ajun de Bobotează, vor avea noroc pe tot parcursul noului an.
Etnologul Antoaneta Olteanu a explicat însemnătatea Ajunului Bobotezei.
(…) In ajunul Bobotezei se purifica vitele si oamenii, se desfasoara practici de stimulare a rodului de tot felul de peste an (colindul cu Kiraleisa), sunt actionate numeroase tabuuri in vederea atingerii nivelului de bunastare, sanatate si rod necesare peste an.
Vecinatatea unei mari sarbatori crestine a facut ca unele din actele ce o anunta (Botezul preotului) sa capete o conotatie magica puternica (de aici valentele faste ale agheasmei, ale fuiorului «de la crucea popei» s.a.). In acelasi timp, un obicei specific ajunurilor, deschiderea cerului (si implicit aflarea ursitei), a fost pus si el sub patronajul divinitatii crestine («se deschide cerul si ingerul pazitor ii spune celui de insurat incotro va fi norocul»), desi cea mai mare parte a practicilor premaritale de aflare a ursitului se desfasoara pe ascuns, pe furate, «manipuland» elementele sacralitatii crestine (furtul busuiocului de la galeata cu agheasma, trecerea preotului peste pragul ce ascunde obiectele magice etc).Sursa: Antoaneta Olteanu in „Calendarele poporului roman” (Paideia, 2000)
În Ajun de Bobotează, se spune că fetele/femeile nemăritate își pot afla ursitul dacă își pun busuioc sub pernă. În unele zone ale țării, busuiocul trebuie cerut de la preot sau furat de la preot.
Fecioarele pot să-și pună pe deget un fir roșu de mătase împletit cu un fir de busuioc pentru a-și visa alesul inimii. Cele care vor aluneca pe gheață se vor căsători în acest an.
Tot în Ajunul Bobotezei se mai spune că vor crăpa ouăle de corb, iar puii își vor lua zborul. Tot în Ajun de Bobotează se mai crede că animalele din gospodării vorbesc despre ziua Bobotezei, dar și despre locurile unde sunt ascunse comorile locuinței.
