Georgescu Dragos
Românii cu venituri reduse pot solicita și în sezonul rece 2026–2027 ajutor pentru încălzirea locuinței. Sprijinul este destinat consumatorilor vulnerabili și poate acoperi o parte importantă din cheltuielile cu gazele naturale, energia electrică, energia termică sau combustibilii folosiți pentru încălzirea casei.
Ajutoare pentru încălzire 2026–2027. Cine poate primi bani și ce acte sunt necesare
Pentru sezonul rece 2026–2027, ajutorul pentru încălzirea locuinței este acordat în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027. Separat, persoanele care îndeplinesc condițiile pot beneficia și de suplimentul pentru energie, care se acordă lunar pe parcursul anului.
Nu toate familiile pot primi însă acest sprijin. Veniturile sunt esențiale, iar autoritățile verifică și bunurile deținute de solicitant și de membrii familiei.
În plus, dosarul trebuie să conțină documentele necesare pentru identificarea membrilor familiei, dovedirea veniturilor, a dreptului de folosință asupra locuinței și, după caz, datele contractului de furnizare a energiei.
Cine poate primi ajutor pentru încălzire în sezonul 2026–2027
Ajutorul pentru încălzire este reglementat de Legea nr. 226/2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.
Pentru sezonul rece 2026–2027, autoritățile locale au început deja să anunțe procedurile de depunere a cererilor.
Pot beneficia familiile care au un venit mediu net lunar de cel mult 1.386 de lei pentru fiecare membru al familiei.
În cazul persoanelor singure, plafonul este mai mare. Venitul net lunar poate ajunge la cel mult 2.053 de lei.
Este importantă diferența dintre cele două situații.
Dacă într-o locuință trăiește o familie formată, spre exemplu, din trei persoane, nu se verifică doar venitul solicitantului. Sunt luate în calcul veniturile familiei, potrivit regulilor aplicabile, după care se determină venitul mediu pe membru.
Ajutorul nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii.
Principiul este simplu: cu cât venitul este mai redus, cu atât procentul de compensare este mai mare.
Potrivit legislației în vigoare, compensarea începe de la 10% și poate ajunge până la 100% din valoarea de referință, în funcție de veniturile beneficiarului. Ajutorul nu poate depăși însă consumul facturat.
Pentru venituri de până la 200 de lei, procentul de compensare este de 100% din valoarea de referință.
Procentul scade apoi gradual, în funcție de venitul mediu net lunar.
Astfel, legea stabilește procente de 90%, 80%, 70%, 60%, 50%, 40%, 30%, 20% și 10%, corespunzătoare diferitelor intervale de venit.
În cazul familiilor, ultima categorie este cea cu venituri între 1.280,1 și 1.386 de lei pe membru, pentru care compensarea este de 10%.
Pentru persoana singură, compensarea de 10% se aplică, potrivit legii, și pentru veniturile cuprinse între 1.280,1 și 2.053 de lei.
Ajutorul se acordă numai pentru sistemul principal utilizat pentru încălzirea locuinței. Acesta poate fi energia termică furnizată în sistem centralizat, gazele naturale, energia electrică ori combustibilii solizi sau petrolieri.
Câți bani pot primi românii pentru încălzirea locuinței
Suma efectivă diferă de la un beneficiar la altul. Nu există un ajutor unic pe care îl primesc toate persoanele eligibile.
Calculul pornește de la venitul familiei sau al persoanei singure și de la sursa principală folosită pentru încălzire.
Potrivit Legii nr. 226/2021, valoarea de referință nu poate fi mai mică de 250 de lei pe lună pentru gaze naturale, 500 de lei pe lună pentru energie electrică și 320 de lei pe lună pentru combustibili solizi sau petrolieri.
În cazul energiei termice furnizate în sistem centralizat, calculul se face în funcție de consum și de prețul local al energiei termice facturate populației, conform mecanismului stabilit prin lege.
Procentul corespunzător venitului se aplică valorii de referință.
Un aspect esențial este că ajutorul nu poate fi mai mare decât consumul efectiv facturat. Cu alte cuvinte, mecanismul este conceput pentru compensarea costurilor cu încălzirea, nu pentru acordarea unei sume independente de factură.
Pentru gaze naturale, energie electrică și energie termică, sprijinul este reflectat, în condițiile prevăzute de lege, în factura beneficiarului.
Pentru combustibili solizi sau petrolieri există reguli specifice privind plata sprijinului.
Pe lângă ajutorul pentru încălzirea locuinței există însă un al doilea mecanism de care multe persoane eligibile pot beneficia: suplimentul pentru energie.
Acesta nu trebuie confundat cu ajutorul pentru încălzire.
Suplimentul pentru energie este acordat lunar pe parcursul întregului an și poate fi solicitat împreună cu ajutorul pentru încălzire sau separat.
Valorile comunicate pentru sezonul 2026–2027 sunt de 30 de lei pe lună pentru energia electrică, 10 lei pentru gaze naturale, 10 lei pentru energie termică și 20 de lei pentru combustibili solizi sau petrolieri.
Aceste sume pot fi cumulate în funcție de sursele de energie utilizate.
Există și o situație specială. Dacă energia electrică este singura sursă de energie utilizată de beneficiar, suplimentul pentru energie este de 70 de lei pe lună.
Ajutorul pentru încălzire și suplimentul pentru energie sunt, așadar, două forme diferite de protecție.
Primul este legat de sezonul rece, în timp ce suplimentul pentru energie poate fi acordat pe tot parcursul anului.
Ce acte sunt necesare pentru ajutorul de încălzire
Dosarul pentru acordarea ajutorului trebuie pregătit cu atenție, deoarece autoritățile au nevoie de informații despre componența familiei, veniturile acesteia, locuință și sursa de încălzire.
Lista exactă poate avea particularități administrative de la o localitate la alta, motiv pentru care solicitantul trebuie să verifice și cerințele direcției locale de asistență socială.
În principal, este necesară cererea-declarație pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței.
Aceasta este formularul de bază prin care solicitantul declară situația familiei, veniturile și celelalte informații necesare stabilirii dreptului.
Pentru dovedirea componenței familiei sunt solicitate actele de identitate ale membrilor familiei care au domiciliul sau reședința la adresa pentru care este cerut ajutorul.
Pentru copiii cu vârsta sub 14 ani poate fi necesar certificatul de naștere.
În funcție de situația familiei, autoritățile pot solicita și alte documente, precum hotărârea de divorț sau certificatul de deces.
O categorie foarte importantă o reprezintă documentele privind veniturile.
Sunt luate în considerare veniturile nete aferente lunii anterioare depunerii solicitării, conform informațiilor publicate pentru sezonul 2026–2027.
În funcție de situație, pot fi necesare adeverința de venit eliberată de angajator, talonul de pensie, documentele privind indemnizația de șomaj, indemnizația pentru creșterea copilului, indemnizațiile aferente persoanelor cu handicap sau alte documente care demonstrează veniturile.
Pot fi cerute și documente privind veniturile obținute din chirii, dividende, dobânzi sau alte surse.
Persoanele care nu realizează venituri pot avea obligația de a declara această situație.
Dosarul trebuie să conțină și documentul care demonstrează dreptul solicitantului asupra locuinței.
Poate fi vorba despre contract de vânzare-cumpărare, contract de închiriere, contract de comodat, certificat de moștenitor, contract de donație sau alte documente acceptate pentru dovedirea dreptului de proprietate ori de folosință.
În cazul ajutorului pentru gaze naturale sau energie electrică sunt necesare, de regulă, și facturile care permit identificarea clientului și a locului de consum.
Autoritățile locale solicită ca documentele să conțină date precum codul de client și codul locului de consum.
De aceea, înainte de depunerea dosarului este recomandată verificarea listei publicate de primăria sau direcția de asistență socială din localitatea de domiciliu.
Ce bunuri pot duce la pierderea ajutorului
Venitul nu este singurul criteriu analizat.
O familie poate avea venituri sub plafonul stabilit de lege și, cu toate acestea, să nu fie eligibilă dacă deține anumite bunuri prevăzute de legislație.
Autoritățile locale precizează pentru sezonul 2026–2027 că solicitanții trebuie să se încadreze în plafoanele de venit și să nu dețină bunurile care conduc la excluderea de la acordarea ajutorului.
Acesta este unul dintre motivele pentru care cererea conține o declarație pe propria răspundere.
Solicitantul trebuie să declare corect atât veniturile, cât și bunurile deținute și situația membrilor familiei.
Autoritățile pot verifica informațiile furnizate.
Declararea unor venituri mai mici decât cele reale, includerea nejustificată a unor persoane în componența familiei sau nedeclararea bunurilor poate conduce la pierderea dreptului și la recuperarea sumelor acordate necuvenit. În anumite situații pot exista și consecințe juridice suplimentare.
Există o altă obligație importantă după aprobarea dosarului.
Dacă se schimbă veniturile, componența familiei sau situația locativă, titularul trebuie să informeze autoritățile.
În informațiile publicate pentru sezonul 2026–2027 este menționat un termen de 5 zile de la producerea modificării, iar schimbarea trebuie comunicată printr-o nouă cerere-declarație și, după caz, documentele justificative.
Așadar, acordarea ajutorului nu înseamnă că situația beneficiarului rămâne automat neschimbată până în martie.
Dacă veniturile cresc sau apar alte modificări relevante, acestea trebuie declarate.
Când se depun cererile pentru sezonul rece 2026–2027
Ajutorul pentru încălzire se acordă pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027.
Calendarul concret de primire a dosarelor poate varia în funcție de autoritatea locală.
De exemplu, Direcția de Asistență Socială din Timișoara a anunțat începerea preluării cererilor la 1 octombrie 2026 și precizează că, pentru acordarea ajutorului pe întreaga perioadă noiembrie 2026–martie 2027, solicitările trebuie depuse până la 20 noiembrie 2026.
În Sectorul 1 al Capitalei, autoritatea locală a anunțat că depunerea cererilor pentru sezonul 2026–2027 începe pe 19 octombrie 2026.
Aceste diferențe arată de ce este important ca solicitantul să consulte anunțul primăriei sau al direcției de asistență socială de care aparține.
Dosarele sunt depuse, în principiu, la autoritatea administrației publice locale competentă pentru locuința pentru care este cerut ajutorul.
În unele localități există și posibilitatea transmiterii electronice a documentelor. Modalitatea exactă trebuie verificată local.
Solicitanții nu ar trebui să amâne pregătirea documentelor până la instalarea frigului.
Actele de identitate, documentele privind veniturile, actul locuinței și factura furnizorului pot fi pregătite din timp, iar formularul oficial poate fi obținut de la autoritatea locală.
Un alt aspect important îl reprezintă calcularea corectă a venitului.
Pentru sezonul 2026–2027, informațiile oficiale publicate de autoritățile locale indică folosirea veniturilor nete aferente lunii anterioare depunerii solicitării.
Prin urmare, nu este suficient ca solicitantul să știe aproximativ cât câștigă familia. Documentele trebuie să reflecte veniturile luate în calcul conform regulilor aplicabile.
Pentru o familie, plafonul rămâne de 1.386 de lei net pe membru de familie, iar pentru o persoană singură limita este de 2.053 de lei net lunar.
Cei care se încadrează ar trebui să verifice și eligibilitatea pentru suplimentul de energie. Acesta poate fi solicitat odată cu ajutorul pentru încălzire, fără a fi nevoie de două cereri separate atunci când ambele drepturi sunt cerute simultan.
Pentru mulți pensionari și pentru familiile cu venituri mici, cele două forme de sprijin pot conta semnificativ în lunile cu facturi ridicate.
Important este ca dosarul să fie complet, veniturile și bunurile să fie declarate corect, iar solicitarea să fie depusă în termenul comunicat de autoritatea locală.
Sezonul rece 2026–2027 începe, din perspectiva acestui ajutor, la 1 noiembrie. Românii care se încadrează în condițiile legale au astfel la dispoziție o perioadă limitată pentru a pregăti documentele și pentru a solicita sprijinul aferent încălzirii locuinței.
