Ana Sasu
Ajutorul de deces rămâne în 2026 unul dintre cele mai importante drepturi acordate familiilor care trec prin pierderea unei persoane apropiate, într-un moment în care, pe lângă impactul emoțional, apar și numeroase cheltuieli legate de organizarea înmormântării, transport, servicii funerare și alte formalități care trebuie rezolvate într-un timp foarte scurt.
Pentru anul 2026, valoarea ajutorului de deces este de 9.192 de lei atunci când persoana decedată avea calitatea de asigurat sau pensionar, în timp ce, în cazul decesului unui membru de familie care nu era asigurat și nici pensionar, suma acordată este de 4.596 de lei, adică jumătate din cuantumul principal.
Banii nu sunt acordați însă automat, iar persoana care a suportat efectiv cheltuielile de înmormântare trebuie să depună o cerere și să prezinte documentele necesare, astfel încât casa teritorială de pensii să poată verifica atât situația persoanei decedate, cât și faptul că solicitantul a suportat costurile aferente decesului.
Un aspect important este că ajutorul de deces nu depinde de realizarea unui anumit stagiu de cotizare, iar în anumite situații poate fi acordat chiar dacă persoana decedată nu mai avea în momentul decesului calitatea de asigurat, cu condiția ca aceasta să fi fost asigurată în sistemul public de pensii în perioada prevăzută de lege.
Cât este ajutorul de deces în 2026
Începând cu 30 martie 2026, cuantumul ajutorului de deces este de 9.192 de lei în cazul în care persoana decedată era asigurată sau pensionară în sistemul public de pensii, aceasta fiind suma maximă care poate fi solicitată de persoana care dovedește că a suportat cheltuielile generate de înmormântare.
În situația în care decesul privește un membru de familie al unui asigurat sau pensionar, iar persoana decedată nu avea la rândul său calitatea de asigurat ori pensionar, ajutorul acordat este de 4.596 de lei, valoare care reprezintă jumătate din suma stabilită pentru decesul unui asigurat sau pensionar.
Ajutorul este prevăzut de legislația privind sistemul public de pensii, iar valoarea sa este stabilită anual prin bugetul asigurărilor sociale de stat, ceea ce înseamnă că suma poate fi modificată de la un an la altul în funcție de prevederile bugetare aprobate.
Important este și faptul că acordarea acestui sprijin financiar nu este condiționată de realizarea unui anumit număr de ani de contribuții, astfel încât dreptul poate exista chiar și în cazul în care persoana decedată a avut o perioadă mai scurtă de asigurare în sistem.
Cine poate solicita cei 9.192 de lei
Ajutorul de deces nu revine automat soțului supraviețuitor, copilului sau unei alte rude apropiate, pentru că legea stabilește un criteriu foarte clar, respectiv faptul că banii sunt acordați unei singure persoane care poate demonstra că a suportat efectiv cheltuielile ocazionate de deces.
Solicitantul poate fi soțul sau soția persoanei decedate, unul dintre copii, un părinte sau orice altă persoană care prezintă dovezi că a plătit serviciile funerare ori alte costuri legate direct de organizarea înmormântării.
În practică, asta înseamnă că, dacă un nepot, o soră, un frate sau chiar o persoană fără legătură de rudenie s-a ocupat efectiv de toate cheltuielile, aceasta poate solicita ajutorul de deces, cu condiția să poată demonstra situația prin documentele acceptate de instituția care face plata.
Ajutorul poate fi acordat inclusiv unei persoane juridice, atunci când aceasta poate demonstra că a suportat costurile ocazionate de deces, ceea ce arată că legea pune accentul în primul rând pe persoana care a suportat cheltuiala și nu exclusiv pe gradul de rudenie, potrivit Playtech.
Banii pot fi acordați chiar dacă persoana nu mai era asigurată
Legislația prevede și situații în care ajutorul de deces poate fi acordat chiar dacă persoana nu mai avea, în momentul decesului, calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, ceea ce este un detaliu mai puțin cunoscut de familiile care ajung să solicite acest drept.
Dacă persoana decedată a avut calitatea de asigurat în ultimele șase luni înainte de deces, ajutorul poate fi acordat indiferent de stagiul de cotizare realizat în perioada respectivă, astfel încât pierderea recentă a calității de asigurat nu duce automat la pierderea dreptului.
Reguli speciale există și pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului, în cazul în care acestea erau asigurate obligatoriu înainte de intrarea în concediu, astfel încât situația lor juridică este analizată potrivit prevederilor speciale aplicabile.
Pentru familii, este important ca fiecare situație să fie verificată concret, pentru că dreptul la ajutor poate exista și în cazuri în care, la prima vedere, solicitantul ar putea crede că persoana decedată nu se mai încadra.
Cine este considerat membru de familie
În cazul ajutorului de 4.596 de lei, acordat pentru decesul unui membru de familie care nu era asigurat și nici pensionar, legea stabilește în mod expres cine poate fi încadrat în această categorie, astfel încât nu orice grad de rudenie este suficient pentru acordarea dreptului.
În această categorie intră soțul sau soția, copiii până la împlinirea vârstei de 18 ani, precum și copiii care își continuă studiile până la terminarea acestora, fără a depăși însă vârsta de 26 de ani.
Sunt incluși și copiii care și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea limitelor de vârstă prevăzute de lege, precum și părinții și bunicii oricăruia dintre soți, în funcție de situația concretă.
Această delimitare este importantă pentru că ajutorul acordat în cazul decesului unui membru de familie neasigurat este legat direct de statutul asiguratului sau pensionarului din familie, iar dosarul trebuie să conțină documente care să dovedească relația de rudenie atunci când aceasta este necesară.
Ce acte sunt necesare pentru ajutorul de deces
Procedura începe prin depunerea unei cereri, iar solicitantul trebuie să pregătească un dosar care să permită instituției să verifice atât identitatea persoanei care cere banii, cât și situația persoanei decedate și suportarea efectivă a cheltuielilor de înmormântare.
În mod obișnuit, este necesar certificatul de deces, actul de identitate al solicitantului și documentele de stare civilă din care rezultă relația de rudenie, dacă solicitarea este făcută în baza acestei calități.
Un element esențial îl reprezintă dovada suportării cheltuielilor ocazionate de deces, iar aceasta poate fi făcută prin documente justificative sau prin alte mijloace de probă acceptate de lege, în funcție de situația concretă.
În anumite cazuri pot fi necesare și documente suplimentare, precum dovada calității de asigurat, o declarație olografă pe propria răspundere din care să rezulte că membrul de familie decedat nu era asigurat sau pensionar, precum și adeverințe de studii pentru persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani.
Dacă este vorba despre un copil care și-a pierdut capacitatea de muncă și are peste 18 ani, poate fi solicitat și un act medical, iar în situația în care cererea este depusă printr-o altă persoană poate fi necesară o procură specială.
Pentru plata prin cont bancar se poate solicita și un extras de cont, astfel încât suma să poată fi virată direct în contul persoanei îndreptățite, dacă aceasta optează pentru această variantă.
Pentru evitarea unui drum suplimentar, este recomandat ca solicitantul să verifice înainte lista exactă a documentelor cerute pentru situația sa, deoarece dosarul poate diferi în funcție de statutul persoanei decedate și de calitatea celui care cere ajutorul.
Unde se depune cererea pentru ajutorul de deces
În cazul în care persoana decedată era pensionară sau asigurată, cererea pentru acordarea ajutorului se depune la casa teritorială de pensii de care aparținea persoana respectivă în funcție de domiciliu.
Dacă a decedat un membru de familie care nu era asigurat și nici pensionar, cererea se depune la casa teritorială de pensii în raza căreia își are domiciliul asiguratul sau pensionarul prin care este solicitat dreptul.
Competența instituției este așadar stabilită în funcție de tipul situației, iar depunerea dosarului la instituția corectă poate evita întârzierile generate de redirecționarea cererii.
Plata poate fi făcută și prin virament bancar atunci când solicitantul este persoană fizică și cere în mod expres această modalitate, ceea ce poate simplifica procedura pentru cei care nu doresc să ridice suma în numerar.
În câte zile lucrătoare se plătește ajutorul de deces
Unul dintre avantajele importante ale acestei prestații este termenul scurt în care trebuie efectuată plata, întrucât legislația stabilește că ajutorul de deces se achită în termen de trei zile lucrătoare de la solicitare, cu condiția ca dosarul depus să fie complet și să îndeplinească toate cerințele legale.
Termenul este important mai ales pentru familiile care trebuie să suporte rapid costurile unei înmormântări, întrucât multe dintre serviciile funerare sunt achitate într-un interval foarte scurt, iar ajutorul de deces poate acoperi o parte semnificativă din aceste cheltuieli.
Cu toate acestea, solicitantul trebuie să țină cont că termenul de trei zile lucrătoare este raportat la solicitarea făcută în condițiile legii, ceea ce înseamnă că lipsa unor documente sau necesitatea completării dosarului poate duce la prelungirea efectivă a procedurii.
Pentru a evita întârzierile, toate actele ar trebui pregătite înainte de depunerea cererii, iar documentele care dovedesc plata cheltuielilor funerare ar trebui păstrate în original sau în forma cerută de instituție.
Ajutorul poate fi cerut și mai târziu, nu doar imediat după înmormântare
O altă informație importantă pentru familii este faptul că ajutorul de deces nu trebuie solicitat neapărat în zilele imediat următoare înmormântării, deoarece dreptul poate fi cerut în termenul general de prescripție de trei ani, calculat de la data emiterii certificatului de deces.
Această regulă este relevantă pentru persoanele care află mai târziu că aveau dreptul să solicite ajutorul sau pentru cele care, din diferite motive, nu au reușit să depună cererea imediat după deces.
Există însă un detaliu esențial în privința sumei care va fi plătită, pentru că solicitantul nu va primi cuantumul existent la data depunerii cererii, ci valoarea ajutorului stabilită prin lege la data la care a avut loc decesul.
Astfel, dacă cererea este depusă după un an sau doi, dar în interiorul termenului legal de prescripție, suma acordată va fi cea valabilă la momentul decesului persoanei, chiar dacă între timp ajutorul de deces a fost majorat.
Ce trebuie să păstreze familia pentru a nu pierde banii
Pentru persoana care s-a ocupat de înmormântare, cea mai importantă măsură practică este păstrarea tuturor documentelor care pot demonstra că ea a suportat cheltuielile, deoarece această dovadă este esențială atunci când solicitantul nu este automat persoana care ar putea fi considerată cea mai apropiată rudă.
Facturile, chitanțele și alte documente primite de la firmele de servicii funerare ar trebui păstrate cu atenție, iar în situațiile în care anumite plăți au fost făcute prin bancă, extrasele sau ordinele de plată pot deveni utile pentru dovedirea cheltuielilor.
Este de asemenea important ca familia să nu pornească de la ideea că ajutorul aparține automat soțului supraviețuitor sau copiilor, pentru că dreptul este legat în primul rând de persoana care demonstrează că a suportat costurile decesului.
În 2026, suma de 9.192 de lei poate reprezenta un sprijin important pentru familia unei persoane asigurate sau pensionare, în timp ce ajutorul de 4.596 de lei poate fi acordat în situațiile prevăzute pentru decesul unui membru de familie neasigurat, iar plata se poate face într-un termen de trei zile lucrătoare după depunerea unei cereri complete.
Sursa foto: Arhivă
