Roxana
Săptămâna Albă, cunoscută și sub numele de Săptămâna Brânzei, este perioada premergătoare Postului Paștelui și joacă un rol esențial în pregătirea spirituală și fizică pentru cele șapte săptămâni de post aspru. Această săptămână este ultima în care creștinii ortodocși mai pot consuma produse lactate, ouă și pește, dar renunță complet la carne. De-a lungul timpului, Săptămâna Albă a fost însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri, păstrate în special în mediul rural, menite să marcheze tranziția de la perioadele de belșug la cele de cumpătare.
Semnificația Săptămânii Albe
Această săptămână are un caracter de pregătire pentru perioada de post care urmează. Prin renunțarea treptată la anumite alimente, credincioșii se adaptează mai ușor la rigorile postului și își purifică organismul înainte de perioada de abstinență totală. În plus, Săptămâna Albă are și un profund simbolism spiritual, fiind un prilej de iertare, împăcare și reflecție asupra vieții interioare.
Alimentele permise și tradiția meselor bogate în lactate
Denumirea de „Săptămâna Albă” vine de la faptul că alimentele permise în această perioadă sunt predominant albe: laptele, brânza, smântâna, untul, iaurtul și ouăle. De asemenea, în unele tradiții, este permis și consumul de pește, ceea ce face ca această săptămână să fie mai ușor de traversat din punct de vedere alimentar decât perioada postului propriu-zis.
În mediul rural, gospodinele pregătesc diverse rețete tradiționale pe bază de lactate și făină, printre care plăcintele cu brânză, colțunașii cu smântână, clătitele și pastele cu brânză. Se spune că această săptămână este ultima în care se poate mânca „ca un om sătul”, deoarece odată cu lăsata secului, începe perioada de cumpătare și rugăciune.
Tradiții și obiceiuri din Săptămâna Albă
În multe zone din România, Săptămâna Albă este încărcată de tradiții și superstiții, unele dintre ele având rol purificator, altele fiind menite să asigure prosperitate și sănătate în anul ce urmează.
Lăsata Secului – Ultima petrecere înainte de post
Unul dintre cele mai importante momente din această perioadă este „Lăsata Secului”, care are loc în duminica dinaintea începerii postului. Această zi este marcată de mese bogate, unde familia și prietenii se reunesc pentru a se bucura de ultimele preparate consistente înainte de intrarea în post. În trecut, Lăsata Secului era însoțită de dansuri, cântece și jocuri populare.
În unele regiuni, se obișnuiește ca la finalul mesei, farfuriile să fie spălate cu apă curată, pentru a nu rămâne nici urmă de grăsime pe ele, simbolizând astfel curățirea trupului și a sufletului înainte de post.
Focurile purificatoare
În zonele de munte și în satele vechi românești, există obiceiul de a aprinde focuri în noaptea de Lăsata Secului. Aceste focuri au un rol purificator, alungând spiritele rele și marcând începutul unei perioade de post și rugăciune. Oamenii sar peste foc pentru a se curăța de păcate, iar cenușa rezultată este adesea împrăștiată pe câmpuri pentru fertilitate.
Alungarea spiritelor rele și obiceiul „strigării peste sat”
În unele sate din Moldova și Transilvania, tinerii se adună pe dealuri și strigă peste sat lucruri amuzante sau critice despre cei care nu s-au căsătorit încă, despre cei care au greșit sau au fost leneși. Acest obicei, numit „strigarea peste sat”, este o formă de ironie populară, dar și un mod de a îndemna oamenii să fie mai responsabili și să respecte tradițiile comunității.
Ritualuri pentru sănătate și fertilitate
Se spune că în Săptămâna Albă, femeile care vor să aibă copii trebuie să consume cât mai multe produse lactate, deoarece acestea simbolizează fertilitatea și belșugul. Totodată, fetele nemăritate trebuie să mănânce o lingură de brânză înainte de culcare, pentru a-și visa sortitul.
În unele zone, se practică și un obicei legat de apă: oamenii trebuie să se spele pe față cu lapte sau să bea apă dintr-o fântână nou săpată pentru a avea pielea curată și sănătate tot anul.
Interdicții și superstiții
În această săptămână, există și anumite lucruri care nu trebuie făcute, deoarece se crede că atrag ghinion sau lipsă de noroc în noul an. Printre acestea se numără:
- Evitarea certurilor: Se spune că dacă te cerți în Săptămâna Albă, vei avea un an plin de conflicte.
- Femeile nu trebuie să coasă sau să țeasă: Aceste activități sunt interzise, deoarece se crede că „înnodarea” sau „țesutul” în această perioadă leagă norocul și prosperitatea.
- Nu se dă nimic din casă: Se consideră că dacă dai ceva în această săptămână, îți dai și norocul.
Trecerea către Postul Mare
După Săptămâna Albă, urmează Postul Paștelui, cel mai lung și mai sever dintre toate posturile ortodoxe. Este o perioadă de curățire sufletească, de abstinență și de apropiere de Dumnezeu. Pentru cei care respectă cu strictețe postul, această săptămână de tranziție este esențială pentru pregătirea trupului și sufletului.
