Redactia
O bătrânică din Ucraina a reușit să impresioneze cu gestul său pe voluntarii care îi ajută pe refugiații ucraineni fugiți din calea bombardamentelor, care au început să le lovească locuințele și orașele natale.
Mii de refugiați din Ucraina ajung cu trenul în Gara de Nord din București. Unii dintre ei continuă drumul mai departe, spre Europa de Vest, alții își caută un loc unde să-și traiască din nou viața liniștită ce le-a fost zdruncinată de bombardamente, în zori zilei de 24 februarie. Sunt întâmpinați în cea mai mare gară din Capitală de peste 100 de voluntari, care îi ajută cu mâncare, lucruri necesare și o vorbă bună.
Bâtrânica din Ucraina i-a lăsat fără cuvinte pe voluntarii din Gara de Nord. Ce a făcut cu mâncarea primită
Iar o bâtrânică venită din Ucraina i-a lăsat fără cuvinte pe voluntarii din Gara de Nord, care i-au oferit o porție de mâncare.
Odată cu experiența dureroasă a războiului care i-a gonit din casele și orașele lor, refugiații ucraineni sunt extrem de atenți la toți cei încercați de greutăți. Încearcă să împartă tot ce au sau tot ce li se dă și cu restul persoanelor din Ucraina. Este și cazul unei bătrâne, care i-a lăsat fără cuvinte pe mulți dintre voluntarii din Gara de Nord.
Deși era lihnită de foame și se uita la mâncarea venită din donații, femeia nu a îndrăznit să ceară nimic. În acel moment, una dintre voluntare a observat-o. Așa că i-a spus că poate lua orice dorește, pentru că toată mâncarea este pentru toți refugiații. Iar răspunsul femeii i-a impresionat extrem de tare pe toți cei din jur!
Bătrânica din Ucraina: ”O să mănânc o bucățică de pâine”
”Sunt oameni care se revoltă, că nu le facem destul, sunt oameni care ne mulțumesc pentru nimica toată. Văzusem o bătrânică, cred ca dumneaei era lihnită de foame, se uita la mâncare și voia să ia. Noi le spunem că e gratis, să ia ce vor. Bătrânica ne-a spus: Nu, eu o să mănânc o bucățică de pâine, lăsați să mănânce și ceilalți. Deci, oamenii care fac gesturi de genul sunt de apreciat.
Sunt foarte emoționată când văd așa ceva”, a povestit o voluntară din Gara de Nord, pentru Wowbiz.
