Boala arterială periferică: când este necesară intervenția chirurgicală

Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune circulatorie frecventă, în care arterele care transportă sângele spre membrele inferioare devin îngustate sau blocate, de obicei din cauza aterosclerozei. Această problemă reduce fluxul sangvin spre picioare și poate provoca durere, disconfort la mers sau, în cazuri severe, complicații care necesită tratament chirurgical.

Citește și

Ce șanse are Mihaela Rădulescu să moștenească averea uriașă lui Felix Baumgartner 

Cum se manifestă boala arterială periferică

Simptomul cel mai frecvent al bolii arteriale periferice este claudicația intermitentă – o durere sau un disconfort la nivelul gambelor, coapselor sau feselor care apare în timpul mersului și dispare la repaus. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea:

• senzația de amorțeală sau slăbiciune în picioare;
• răni sau ulcerații care se vindecă greu;
• decolorarea pielii;
• pierderea părului pe picioare;
• temperatură scăzută la nivelul membrului afectat;
• dureri în repaus, mai ales noaptea.

Aceste semne indică o oxigenare deficitară a țesuturilor și impun o evaluare medicală promptă.

Cauze și factori de risc

Boala arterială periferică apare cel mai adesea din cauza depunerii de plăci de colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor (ateroscleroză). Printre factorii de risc principali se numără:

• fumatul (cel mai important factor de risc modificabil);
• diabetul zaharat;
• hipertensiunea arterială;
• dislipidemia (colesterolul crescut);
• sedentarismul;
• obezitatea;
• vârsta peste 60 de ani;
• antecedente familiale de boli cardiovasculare.

Diagnosticarea se face prin evaluare clinică, indice glezno-braț (ABI), ecografie Doppler sau angiografie.

Când este nevoie de intervenție chirurgicală

Tratamentul inițial al BAP constă în modificarea stilului de viață (renunțarea la fumat, exerciții fizice, dietă), controlul factorilor de risc și administrarea de medicamente (antiplachetare, statine, vasodilatatoare). Cu toate acestea, în formele moderate sau severe, este posibil ca tratamentul conservator să nu fie suficient.

Intervenția chirurgicală este indicată atunci când:

Apar dureri severe în repaus sau la efort minim

Când durerea nu mai permite desfășurarea activităților zilnice sau afectează calitatea vieții, se impune o abordare invazivă pentru a restabili fluxul sangvin.  În astfel de cazuri, evaluarea de către un medic specializat în chirurgie vasculară din Satu Mare, sau orașul unde vă aflați, este esențială pentru stabilirea tipului optim de intervenție.

Există răni care nu se vindecă

Ulcerele ischemice sau gangrena necesită restabilirea circulației pentru a evita amputarea.

S-a încercat tratamentul medicamentos fără succes

Dacă simptomele persistă sau se agravează în ciuda tratamentului corect, medicul poate recomanda o procedură chirurgicală.

Există un risc crescut de amputație

Când țesuturile sunt în pericol din cauza ischemiei severe, intervenția promptă poate salva membrul afectat.

Tipuri de intervenții pentru BAP

Există mai multe metode chirurgicale și endovasculare care pot fi aplicate în funcție de localizarea și gravitatea leziunii:

Angioplastia cu balon și stent

Este o procedură minim invazivă care constă în dilatarea arterei cu ajutorul unui balon și, uneori, fixarea unui stent pentru a menține vasul deschis. Este adesea prima alegere în cazurile necomplicate.

Endarterectomia

Constă în îndepărtarea plăcii de aterom de pe peretele arterial. Se aplică mai frecvent la nivelul arterelor femurale sau carotide.

Bypass-ul arterial

În cazurile în care blocajul este extins, chirurgul poate realiza un bypass – un „ocol” al zonei blocate printr-un vas sintetic sau autolog (venă de la pacient). Această metodă este eficientă în formele severe ale bolii.

Ce presupune recuperarea postoperatorie

Durata spitalizării variază în funcție de tipul intervenției. După o procedură endovasculară, pacientul poate fi externat în aceeași zi sau a doua zi, în timp ce în cazul unui bypass este necesară o internare de câteva zile.

Recuperarea implică:

• monitorizarea plăgii chirurgicale;
• evitarea efortului fizic intens pentru câteva săptămâni;
• menținerea unui stil de viață sănătos;
• control periodic al circulației periferice.

Este esențial ca pacientul să urmeze indicațiile medicale și să continue tratamentul medicamentos, inclusiv după intervenție.

Concluzie

Boala arterială periferică nu este doar o problemă a circulației picioarelor, ci un semnal de alarmă privind sănătatea vasculară generală. Diagnosticarea timpurie și monitorizarea atentă pot preveni complicațiile severe. Atunci când tratamentul conservator nu este eficient, intervenția chirurgicală – fie prin metode endovasculare, fie prin bypass – devine esențială pentru salvarea membrului afectat și îmbunătățirea calității vieții pacientului.