Loredana Ionescu
Ilie Bolojan a anunțat în Parlament asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile speciale, cu accent pe reforma sistemului de pensii ale magistraților. Premierul a subliniat că obiectivul principal este corectarea unor dezechilibre considerate de mult timp inechitabile de către populație.
Bolojan ridică vârsta de pensionare
Șeful Executivului a explicat că proiectul introduce modificări majore. Vârsta de pensionare pentru magistrați crește de la 48 de ani la 65 de ani, iar vechimea necesară în muncă este extinsă de la 25 la cel puțin 35 de ani. În aceste condiții, nu va mai fi posibilă pensionarea înainte de împlinirea vârstei de 58 de ani. De asemenea, pensia va fi limitată la 70% din ultimul salariu net, în loc să fie egală cu acesta, așa cum se întâmpla până acum.
Bolojan a precizat că proiectul are avizul Consiliului Superior al Magistraturii, chiar dacă este unul negativ, și a mai menționat că perioada de tranziție va fi extinsă de la 10 la 15 ani.
Măsura prevede:
„De acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, pentru a crește vârsta de pensionare”.
Modificări dure la pensiile speciale
Premierul a insistat asupra ideii că actualul sistem nu mai poate continua în forma existentă, pentru că introduce diferențe majore față de restul populației active. „Nicăieri nu există pensionări la 48 de ani”, a subliniat Bolojan, explicând că românii nu se simt respectați atâta timp cât un astfel de sistem funcționează.
În opinia sa, măsurile propuse reprezintă atât un pas către echitate socială, cât și o ajustare necesară pentru a așeza economia „pe baze sănătoase”, prin reducerea presiunilor asupra bugetului public generate de pensiile speciale.
„Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. De data asta avem și avizul CSM, e adevărat, negativ. Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, crește vârsta de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, azi pensionare la 48 de ani.
Introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net, astăzi pensia e cât ultimul salariu. De asemenea, fata de primul proiect extinde perioada de tranziție de la 10 la 15 ani. De acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, pentru a crește vârsta de pensionare.
Răspunde acest proiect la un aștepte de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. Nicăieri nu există pensionari la 48-40 de ani și nicăieri nu există o pensie cât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în România nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional. Deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială.
Această propunere corectează o nedreptate socială. Al doilea efect este că vine și pune economia pe baze sănătoase.”
Sursa foto: Arhivă
