Redactia
Bulevardul Timișoara a fost blocat, după ce un blindat al Armatei Române s-a stricat pe drum. În cursul zilei de joi, șoferii de pe bulevardul Timișoara al Capitalei au avut parte de momente inedite. Un TAB al Armatei Române s-a defectat și a rămas pe drum, blocând o arteră de circulație.
Bulevardul Timișoara a fost blocat, după ce un blindat al Armatei Române s-a stricat pe drum
Un transport blindar al Armatei Române a atras toată atenția șoferilor de pe bulevardul Timișoara, din Capitală. Nu neapărat construcția sa, ci faptul că a rămas în pană. TAB-ul Ministerului Apărării Naționale s-a blocat pe bulevardul Liviu Rebreanu, vizavi de Spitalul Județean. Acesta se îndrepta spre cazarma de la Chișoda după ce participase la un exercițiu, în poligonul de la Știuca. Conform Pro tv, transportul blindat a suferit o defecțiune la un furtun de la filtrul de particule și a trebuit tractat de un camion militar.
“Potrivit unor surse oficiale, defecţiunea a fost remediată parţial după aproximativ 10 minute, când motorul a putut fi repornit, iar TAB-ul a fost tractat în siguranţă la cazarmă de un alt vehicul militar”.
De asemenea, un alt TAV al Batalionului 32 Infanteria Mircea s-a defectat în timpul manevrelor efectuate miercuri, în zona comunei Știuca.
România, fruntașă în regiune la numărul de tancuri cu 400 de vehicule blindate
Armatele din regiune folosesc în mod activ peste 920 de tancuri. România și Serbia sunt în top în cea ce privește numărul lor, în timp ce Ungaria are cele mai extinse planuri de modernizare, fiind singura din regiune care a comandat noile tancuri Leopard 2A7. În 1916 tancuri intraseră pentru prima dată în istorie pe un câmp de luptă. Se întâmplă în timpul Primului Război Mondial, în Bătălia de pe Somme, iar de atunci tancurile au fost prezente în permanență in conflicte. Războiul din Ucraina a modificat deja fața Europei, schimbând strategia forțelor militare NATO din Europa de Est și nu numai. Până pe 24 februarie, armata română era antrenată să intervină, să răspundă preventiv într-o zonă de conflict, fie ea internă sau externă. După invazia Ucrainei, coordonarea forțelor armate din Europa Centrală și de Est va avea în vedere și răspunsul militar masiv la o invazie la scară largă.
Aderarea la NATO a făcut ca România să devină și o țintă a atacurilor verbale și a amenințărilor oficialilor de la Moscova. Încă din 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a răspuns afirmativ la invitația SUA de a amplasa instalații terestre antirachetă SM-3 în România pentru a proteja Europa de pericole externe. „În România și Polonia sunt dislocate scuturile, iar acestea pot ține rachete Tomahawk. În scenariul acesta amenințările cresc exponențial și există riscul unui atac spontan împotriva noastră, cu rachete îndreptate către dușmanul NATO”, a spus Putin, într-un lung discurs televizat în luna din 21 februarie 2022, cu trei zile înainte de invadarea Ucrainei.
