Miruna Purcel
În data de 17 septembrie 2024, creștinii ortodocși îi cinstesc pe Sfânta Muceniță Sofia și pe cele trei fiice ale sale, Pistis, Elpis și Agapis. Această zi reprezintă o sărbătoare deosebită în calendarul ortodox, aducând în atenția credincioșilor un exemplu puternic de credință, curaj și iubire pentru Hristos. Sfânta Sofia și fiicele sale sunt modele de dăruire și devotament pentru credință, iar viața lor, marcată de suferință și sacrificiu, continuă să inspire milioane de creștini din întreaga lume. În această zi, se oficiază slujbe în biserici, unde credincioșii se roagă pentru sănătate, pace și pentru întărirea credinței.
Cine a fost Sfânta Muceniță Sofia și ce reprezintă fiicele sale
Sfânta Muceniță Sofia a trăit în secolul al II-lea, în timpul împăratului roman Adrian (117-138). Numele său, „Sofia”, înseamnă „înțelepciune” în limba greacă, iar viața ei a fost un exemplu de înțelepciune creștină și credință neclintită. Avea trei fiice: Pistis, Elpis și Agapis, nume care în limba greacă înseamnă „Credință”, „Nădejde” și „Dragoste”. Aceste nume simbolizează cele trei virtuți teologice fundamentale ale creștinismului.
Sfânta Sofia și-a crescut fiicele în credința creștină, insuflându-le valorile esențiale ale acestei credințe și puterea de a-L iubi pe Hristos mai presus de orice. În vremea aceea, creștinii erau persecutați în Imperiul Roman, însă Sfânta Sofia și fiicele sale nu și-au ascuns credința, continuând să propovăduiască cu mult curaj cuvântul lui Dumnezeu.
Fiicele ei au fost supuse unor încercări teribile pentru a le determina să renunțe la credință. Cu toate acestea, Pistis (Credința), Elpis (Nădejdea) și Agapis (Dragostea) au rămas neclintite în convingerile lor. Pentru refuzul lor de a se lepăda de Hristos, cele trei tinere au îndurat martiriul în fața propriei mame, care le-a îndemnat să rămână tari în credință până la capăt. Sfânta Sofia, deși plină de durere, și-a îngropat fiicele cu propriile mâini și, la scurt timp, a trecut și ea la Domnul, mărturisind astfel, până la ultima suflare, dragostea ei pentru Hristos.
Semnificația sărbătorii și tradițiile acestei zile
Sărbătoarea Sfintei Mucenițe Sofia și a fiicelor sale are o semnificație profundă pentru creștinii ortodocși. Aceasta amintește de importanța virtuților creștine – credința, nădejdea și dragostea – în viața oricărui credincios. Curajul și devotamentul Sfintei Sofia și al fiicelor sale reprezintă un îndemn la tărie sufletească și la fidelitate față de valorile creștine, chiar și în fața celor mai grele încercări.
În această zi, credincioșii obișnuiesc să meargă la biserică pentru a participa la slujbe și pentru a se ruga Sfintei Sofia, cerându-i ajutor și ocrotire în fața necazurilor și încercărilor. Se spune că rugăciunile adresate Sfintei Sofia și fiicelor sale au o mare putere, mai ales atunci când sunt rostite cu credință și nădejde în suflet.
De asemenea, este o zi în care se face pomenirea celor care poartă numele Sofia, Pistis (în traducere, Credința), Elpis (Nădejdea) și Agapis (Dragostea). Tradițiile creștine subliniază importanța de a transmite mai departe valorile creștine și de a încuraja virtutea în familie și în comunitate, la fel cum a făcut Sfânta Sofia cu fiicele sale.
Rugăciuni și binecuvântări în ziua Sfintei Mucenițe Sofia
Ziua de 17 septembrie este un moment special pentru rugăciune și reflecție asupra vieții și virtuților creștine. Credincioșii se roagă Sfintei Mucenițe Sofia și fiicelor sale, cerându-le ajutor în dobândirea înțelepciunii, a curajului de a mărturisi credința și a dragostei față de aproapele. Bisericile oficiază slujbe de pomenire și rostesc rugăciuni de binecuvântare, în care sunt amintite virtuțile simbolizate de cele trei sfinte surori: credința, nădejdea și dragostea.
Slujbele și rugăciunile din această zi au menirea de a întări credința credincioșilor și de a-i îndemna să își trăiască viața în conformitate cu învățăturile creștine. Sfânta Sofia este considerată o protectoare a familiei și a mamelor, fiind un model de dăruire și sacrificiu pentru binele copiilor și pentru păstrarea credinței în fața oricăror dificultăți.
Astfel, 17 septembrie este o zi a rugăciunii și a reflecției, un prilej de a cinsti curajul și devotamentul Sfintei Sofia și al fiicelor sale. Această sărbătoare ne amintește de puterea virtuților creștine și de importanța de a ne păstra credința și speranța în fața provocărilor vieții.
