Calendar ortodox. Sâmbătă, 22 februarie 2025, credincioșii ortodocși din întreaga țară vor marca Moșii de Iarnă, cunoscuți și sub numele de Sâmbăta Morților sau Sâmbăta celor Adormiți. Această zi de mare însemnătate religioasă este dedicată pomenirii sufletelor celor trecuți la cele veșnice, marcând începutul sâmbetelor morților, care se încheie în Săptămâna Mare.
Conform tradiției, credincioșii merg la biserică încă de dimineață pentru a participa la Sfânta Liturghie, urmată de slujba parastasului. După acest moment, mulți aleg să meargă la cimitir pentru a aprinde lumânări și a se ruga pentru sufletele celor dragi. Moșii de Iarnă reprezintă o expresie profundă a respectului față de strămoși și a continuității spirituale între generații.
Calendar ortodox. Moșii de iarnă 2025
Sărbătoarea Moșilor de Iarnă nu are o dată fixă, fiind stabilită în funcție de momentul în care cade Săptămâna Mare în acel an. Ea marchează un moment special de comuniune între cei vii și cei trecuți în neființă, subliniind importanța rugăciunii și a pomenirii pentru sufletele celor adormiți.
În tradiția ortodoxă, se crede că sufletele celor plecați din această lume așteaptă pomenirea și rugăciunile celor dragi. Din acest motiv, credincioșii pregătesc diverse ofrande, pe care le aduc la biserică pentru a fi sfințite și apoi împărțite în memoria celor decedați. În acest mod, Moșii de Iarnă devin o punte simbolică între lumea pământească și cea spirituală, un act de recunoștință și iubire față de cei care au fost parte din viețile noastre.
Un alt aspect important al acestei zile este împăcarea și renunțarea la conflictele din familie. Se spune că în Sâmbăta Morților este bine să iertăm și să ne rugăm atât pentru sufletele celor adormiți, cât și pentru liniștea și armonia celor rămași în viață. Rugăciunea sinceră și pomenirea sunt văzute ca fiind de mare ajutor sufletelor din lumea de dincolo, iar gesturile de generozitate și milostenie întăresc legătura spirituală dintre cei vii și cei plecați.
Tradiții și obiceiuri de Moșii de Iarnă
Moșii de Iarnă sunt însoțiți de o serie de obiceiuri și tradiții care au fost păstrate de-a lungul generațiilor. Printre cele mai importante se numără împărțirea de pomană, aprinderea lumânărilor și participarea la slujba de pomenire.
Ce se dă de pomană
Conform tradiției, în această zi se obișnuiește să se împartă colivă, colaci, sarmale, piftie, carne, fructe și alte alimente. Coliva, preparată din grâu fiert, zahăr, nucă și miere, este considerată simbolul învierii și al vieții veșnice. În ultima perioadă, pomana a fost adaptată și la preferințele moderne, însă esențial este ca orice dar oferit să fie însoțit de o lumânare aprinsă și de un pomelnic cu numele celor pomeniți.
De asemenea, în unele zone ale țării se pregătesc vase cu mâncare și băuturi calde, care sunt oferite celor sărmani. Acest gest de milostenie este considerat o binecuvântare, întrucât fiecare suflet pomenit primește astfel un dar simbolic în lumea de dincolo.
Vizita la cimitir și aprinderea lumânărilor
După slujba de la biserică, mulți credincioși aleg să meargă la cimitir, unde aprind lumânări și se roagă la mormintele celor dragi. Lumina lumânărilor este un simbol al speranței și al veșniciei, iar flacăra acestora este considerată un ghid pentru sufletele celor plecați.
Un alt obicei legat de această zi este acela de a face curățenie în jurul mormintelor și de a aduce flori, în special crizanteme, flori asociate cu memoria celor adormiți. Se crede că aceste gesturi arată respectul și dragostea pentru cei plecați și contribuie la pacea lor sufletească.
Superstiții și interdicții
Moșii de Iarnă sunt însoțiți și de o serie de superstiții transmise din generație în generație. Se spune că în această zi nu este bine să lucrezi, deoarece munca făcută în Sâmbăta Morților nu aduce spor. Mai mult decât atât, se crede că femeile care lucrează în această zi vor ajunge să tremure ca piftia, deoarece pomana nu le va fi primită de cei din lumea de dincolo.
O altă credință spune că cei decedați de mai puțin de un an trebuie pomeniți separat de cei care au trecut la cele veșnice de mai mult timp. Acest lucru are legătură cu credința că sufletele nou-adormite se află într-o perioadă de tranziție și au nevoie de rugăciuni suplimentare.
În unele zone ale țării, oamenii evită să spele haine sau să gătească în această zi, crezând că astfel vor atrage nenorociri asupra casei lor. Totodată, se spune că este bine să împărțim pomană cu suflet curat și fără a aștepta ceva în schimb, deoarece astfel pomenirea își împlinește adevăratul scop spiritual.
Rugăciune care se citește la Moșii de iarnă
„Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.
Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite.
Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!”