Calendarul ortodox pentru marți, 22 septembrie 2026, aduce în atenția credincioșilor pomenirea unui important sfânt român, Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, Mitropolitul Moldovei. Ziua este marcată în calendar cu cruce neagră și nu este una de post, astfel că sunt permise alimentele de dulce.
Calendar ortodox 22 septembrie 2026. E cruce neagră marți. Ce pot mânca credincioșii
Sfântul Teodosie de la Brazi ocupă un loc aparte în spiritualitatea ortodoxă românească, fiind cunoscut pentru viața sa dedicată credinței, pentru curajul cu care și-a apărat Biserica și pentru sfârșitul său mucenicesc.
Credincioșii îi cer ajutorul în rugăciune mai ales în momentele grele, atunci când au nevoie de liniște sufletească, întărire și puterea de a depăși încercările.
Tot pe 22 septembrie este pomenit Sfântul Sfințit Mucenic Foca, episcopul Sinopei, unul dintre martirii creștinismului timpuriu.
Pentru cei care respectă calendarul bisericesc, ziua de marți poate fi un prilej de rugăciune și de aducere aminte a vieții Sfântului Teodosie, unul dintre ierarhii români care și-au apărat credința până la jertfa supremă.
Cine a fost Sfântul Teodosie de la Mănăstirea Brazi
Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie s-a născut în prima jumătate a secolului al XVII-lea, într-o familie de răzeși din apropierea Mănăstirii Brazi.
Potrivit tradiției bisericești, familia sa avea legături de neam cu urmașii Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
Încă din tinerețe, Teodosie a simțit chemarea către viața monahală.
La vârsta de aproximativ 18 ani a intrat ca frate la Mănăstirea Brazi, locul de care avea să rămână profund legat pentru tot restul vieții.
Ulterior, a primit tunderea în monahism la Mănăstirea Bogdana.
Viața sa duhovnicească, seriozitatea și implicarea în problemele Bisericii au făcut ca Teodosie să urce treptat în ierarhia bisericească.
În anul 1669 a fost ales episcop al Rădăuților.
În această perioadă, tradiția consemnează faptul că mergea adesea la Mănăstirea Putna, unde se afla mormântul lui Ștefan cel Mare.
După aproximativ doi ani, în 1671, Teodosie a fost chemat să păstorească Episcopia Romanului.
A rămas acolo până în 1674.
Activitatea sa pastorală și reputația pe care și-o câștigase au dus în cele din urmă la alegerea sa ca Mitropolit al Moldovei.
Era una dintre cele mai importante poziții pe care le putea ocupa un ierarh în acea perioadă.
Dar funcția avea să îi aducă și mari încercări.
Teodosie nu era omul care să accepte în tăcere nedreptățile doar pentru a-și păstra poziția.
Această atitudine avea să îl pună în conflict chiar cu domnitorul Moldovei.
Conflictul care l-a costat scaunul de Mitropolit al Moldovei
În perioada în care Teodosie se afla în fruntea Mitropoliei Moldovei, țara trecea prin vremuri extrem de dificile.
Oștirile străine provocau numeroase probleme, iar populația avea de suferit.
Mitropolitul Teodosie s-a arătat nemulțumit de faptul că domnitorul Dumitrașcu Vodă tolera abuzurile și jafurile comise de trupele străine.
Cronicarul Ion Neculce a consemnat episodul în care ierarhul l-ar fi mustrat direct pe conducătorul Moldovei.
Atitudinea sa nu a rămas fără urmări.
Domnitorul s-ar fi mâniat și ar fi decis îndepărtarea lui Teodosie din scaunul mitropolitan.
Pentru sfânt începea astfel una dintre cele mai grele perioade ale vieții.
A fost închis la Mănăstirea Sfântul Sava din Iași.
Pierderea funcției nu l-a determinat însă să renunțe la viața monahală și nici la activitatea sa.
După eliberare, Teodosie s-a retras la Mănăstirea Brazi.
Era locul în care intrase în viața monahală încă din tinerețe și unde avea să își petreacă ultima parte a vieții.
Acolo s-a dedicat din nou organizării comunității monahale și dezvoltării așezământului.
Ce a făcut Sfântul Teodosie la Mănăstirea Brazi
Întoarcerea la Mănăstirea Brazi nu a însemnat pentru Teodosie o retragere completă din activitate.
Dimpotrivă.
Fostul Mitropolit al Moldovei s-a implicat profund în dezvoltarea mănăstirii.
A ridicat o biserică având hramul Sfântului Gheorghe și a introdus o rânduială monahală riguroasă.
Slujbele se desfășurau atât ziua, cât și noaptea, iar viața comunității era organizată în jurul rugăciunii și al muncii.
Teodosie s-a preocupat și de Mănăstirea Bogdana.
A încercat să asigure condițiile materiale necesare funcționării acestor așezăminte.
Mănăstirile au primit terenuri agricole, vii, livezi, păduri și mori de apă.
Pentru epoca respectivă, aceste bunuri erau esențiale.
Ele ofereau comunităților monahale posibilitatea de a se întreține și de a-i ajuta, la rândul lor, pe oamenii aflați în nevoie.
Teodosie nu vedea viața monahală doar ca pe o retragere din lume.
Activitatea sa arată preocuparea pentru buna funcționare a comunităților și pentru păstrarea unei discipline spirituale.
Anii petrecuți la Brazi aveau însă să se încheie în mod tragic.
Sfântul Teodosie și-a apărat mănăstirea până la sfârșit
În anul 1694, o ceată de tătari a ajuns la Mănăstirea Brazi.
Aceștia căutau bunurile de valoare ale așezământului.
Potrivit relatărilor păstrate de tradiția bisericească, Sfântul Teodosie a fost supus unor chinuri pentru a dezvălui locul în care se aflau odoarele și bunurile mănăstirii.
Ierarhul a refuzat să le predea.
Alegerea sa avea să îl coste viața.
Sfântul Teodosie a primit cununa muceniciei, fiind ucis prin tăierea capului.
Momentul s-ar fi petrecut după sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, celebrată pe 14 septembrie.
Moartea sa a rămas profund întipărită în memoria comunității.
Călugării și locuitorii satelor din apropiere l-au înmormântat în biserica Sfântului Gheorghe, pe care chiar el o ridicase.
Locul a devenit treptat unul de cinstire.
Viața, suferințele și moartea sa au fost transmise din generație în generație.
Credincioșii au continuat să îi cinstească memoria cu mult înainte ca Biserica să oficializeze canonizarea.
Cum au fost descoperite moaștele Sfântului Teodosie
Un alt episod important este legat de descoperirea mormântului său.
Tradiția bisericească păstrează mărturii despre identificarea rămășițelor Sfântului Teodosie și despre cinstirea acestora.
Un element important pentru identificarea mormântului ar fi fost o cărămidă așezată sub capul mucenicului.
Pe aceasta se afla înscris numele „Teodosie”.
Mormântul fusese marcat și printr-o piatră de marmură pusă de ucenicii săi.
Toate aceste elemente au contribuit la păstrarea memoriei sale.
De-a lungul timpului, numeroși credincioși au început să vină la Mănăstirea Brazi pentru a se ruga.
Sfântului i-au fost atribuite, în tradiția credincioșilor, ajutoare și minuni primite în urma rugăciunilor.
Cinstirea lui s-a răspândit, iar Biserica Ortodoxă Română a analizat viața și mărturia sa.
În cele din urmă, canonizarea a fost recunoscută oficial.
Proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi a avut loc la 5 octombrie 2003.
Ziua de pomenire a fost stabilită pentru 22 septembrie.
De atunci, în fiecare an, credincioșii ortodocși îl sărbătoresc la această dată.
Ce semnificație are crucea neagră din calendar
Ziua de 22 septembrie 2026 este marcată cu cruce neagră în calendarul ortodox prezentat pentru această dată.
Crucea neagră indică o sărbătoare dedicată unor sfinți importanți, însă nu are același rang liturgic precum marile sărbători marcate cu cruce roșie.
De aceea, este important să nu fie confundate cele două tipuri de însemnări.
Pe 22 septembrie nu este zi de post.
Credincioșii pot consuma alimente de dulce, dacă nu au primit o altă rânduială personală de la duhovnic.
De asemenea, potrivit informațiilor prezentate în calendarul zilei, pot fi săvârșite cununii religioase și parastase.
Crucea neagră nu trebuie interpretată nici ca o interdicție generală privind activitățile casnice.
În tradiția populară există numeroase obiceiuri referitoare la spălat, curățenie sau alte treburi gospodărești în zilele de sărbătoare.
Aceste tradiții locale nu trebuie însă confundate automat cu rânduielile oficiale ale Bisericii.
Sensul religios al zilei este legat în primul rând de participarea la rugăciune și de cinstirea sfinților pomeniți.
Sfântul Foca este pomenit tot pe 22 septembrie
Calendarul ortodox al zilei nu îl pomenește doar pe Sfântul Teodosie de la Brazi.
Pe 22 septembrie este cinstit și Sfântul Sfințit Mucenic Foca, episcopul Sinopei.
Sinope era un important oraș de pe țărmul Mării Negre, situat în vechea regiune Paflagonia.
Sfântul Foca a trăit în primele secole ale creștinismului, într-o perioadă în care mărturisirea credinței putea avea consecințe dramatice.
Tradiția creștină consemnează faptul că acesta a primit moarte mucenicească în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor.
Perioada este asociată domniei împăratului Traian, care a condus Imperiul Roman între anii 98 și 117.
Prin urmare, ziua de 22 septembrie reunește pomenirea a doi ierarhi care și-au încheiat viața prin martiriu, chiar dacă au trăit în epoci și locuri complet diferite.
Unul aparține primelor secole ale creștinismului, iar celălalt istoriei Bisericii Ortodoxe Române.
Pentru ce se roagă oamenii Sfântului Teodosie
Credincioșii care îl cinstesc pe Sfântul Teodosie de la Brazi îi cer mijlocirea în numeroase momente dificile.
În rugăciunile dedicate sfântului apar cereri pentru liniște, întărirea credinței și ajutor în încercări.
Viața lui este legată în mod special de ideea de curaj în fața nedreptății.
A pierdut scaunul de Mitropolit după ce a intrat în conflict cu puterea politică a vremii.
A cunoscut închisoarea.
S-a întors la viața monahală.
Și-a reconstruit comunitatea.
Iar în ultima parte a vieții a refuzat să renunțe la ceea ce considera că trebuie apărat.
Din acest motiv, mulți credincioși îl văd drept un exemplu de statornicie.
Pe 22 septembrie, cei care doresc să îi cinstească memoria pot merge la biserică, pot aprinde o lumânare și se pot ruga pentru ei și pentru cei apropiați.
De asemenea, pot fi pomeniți cei adormiți.
Nu există însă o formulă prin care o dorință să fie garantat îndeplinită și nici rugăciunea nu trebuie privită ca un ritual care produce automat un anumit rezultat.
În înțelegerea ortodoxă, rugăciunea presupune credință, smerenie și încredințarea cererii lui Dumnezeu.
Marți, 22 septembrie 2026, Biserica Ortodoxă îl pomenește așadar pe Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, Mitropolitul Moldovei, alături de Sfântul Sfințit Mucenic Foca, episcopul Sinopei.
Sfântul Teodosie rămâne una dintre figurile importante ale spiritualității românești din secolul al XVII-lea.
A cunoscut atât demnitatea de Mitropolit al Moldovei, cât și umilința îndepărtării din scaun și a întemnițării.
S-a întors la mănăstirea în care își începuse drumul spiritual și și-a dedicat ultimii ani dezvoltării vieții monahale.
În 1694 și-a încheiat viața prin mucenicie, după ce a refuzat să dezvăluie locul bunurilor mănăstirii în fața atacatorilor.
Secole mai târziu, la 5 octombrie 2003, canonizarea sa a fost proclamată solemn, iar ziua de 22 septembrie a devenit data oficială a pomenirii sale.
Pentru credincioși, această zi rămâne înainte de toate una a rugăciunii și a aducerii aminte de un ierarh care a trecut prin prigoană, pierderea rangului și suferință fără să renunțe la credința sa.






















