Nicolescu Daniela
Ziua de 23 septembrie are o semnificație deosebită în calendarul ortodox. Biserica prăznuiește Zămislirea Sfântului și Slăvitului Înaintemergător Ioan Botezătorul, unul dintre cei mai importanți sfinți ai creștinismului, dar și pomenirea mai multor mucenici și cuvioase care și-au jertfit viața pentru credință.
Sfântul Ioan Botezătorul, considerat cel mai mare dintre proroci, a fost zămislit prin minune de către părinții săi, Zaharia și Elisabeta. Scriptura ne spune că ambii erau înaintați în vârstă și nu mai aveau nădejde de copii, dar Arhanghelul Gavriil i s-a arătat lui Zaharia în templu și i-a vestit: „Ascultată a fost rugăciunea ta, iar femeia ta Elisabeta îți va naște un fiu, și îi vei pune numele Ioan” (Luca 1, 13).
Vestea a fost primită cu îndoială de Zaharia, care nu putea înțelege cum bătrânețea și sterpiciunea pot fi biruite. Pentru necredința lui, Arhanghelul i-a spus că va rămâne mut până la nașterea pruncului. Minunea s-a împlinit, iar Ioan, cel ce avea să fie Înaintemergătorul lui Hristos, a fost zămislit.
Prin această minune, Dumnezeu a arătat încă o dată că planurile Sale nu pot fi împiedicate de rânduiala firii. Ioan a fost ales din pântecele mamei sale să fie proroc și vestitor al Mântuitorului, pregătind poporul pentru venirea lui Mesia.
Pomenirea altor sfinți mucenici
În aceeași zi, Biserica îi cinstește pe Sfinții Mucenici Andrei și Ioan, Petru și Antonie, care au pătimit în Africa. Istoria lor este cutremurătoare. Ioan, tatăl, împreună cu fiii săi, Petru și Antonie, au fost luați prizonieri de către stăpânitorii agarenilor și supuși la chinuri cumplite pentru că nu au vrut să renunțe la credința lor în Hristos.
Antoniei i s-au aplicat sute de lovituri pe tălpi și a fost purtat prin târg pe un grătar de fier, în timp ce Petru a fost bătut crunt pe spate și aruncat în temniță. În cele din urmă, au murit ca martiri. Tatăl lor, Ioan, a fost ucis cu sabia, iar trupurile lor au fost arse împreună.
Alături de ei, și Sfântul Andrei, foarte bătrân, a pătimit vreme îndelungată în închisoare, până când a fost ucis prin străpungere cu sulița și decapitare.
Această jertfă ne amintește că, în ciuda cruzimii prigonitorilor, credința adevărată nu poate fi stinsă, iar sângele martirilor devine sămânța Bisericii.
Sfânta Muceniță Raida
Tot pe 23 septembrie, Biserica o pomenește pe Sfânta Muceniță Raida, fecioară din Egipt, care a ales să își jertfească tinerețea pentru Hristos. La doar 12 ani, ea a îmbrăcat schima monahală și s-a alăturat altor creștini care erau duși la judecată pentru credința lor.
Întrebată dacă dorește să scape de chinuri, Raida a refuzat și, dimpotrivă, a mărturisit cu îndrăzneală credința, batjocorindu-i pe zeii păgânilor. Pentru această îndrăzneală, a fost supusă la torturi cumplite și, în final, decapitată.
Cuvioasele Xantipi și Polixeni
Această zi mai marchează și pomenirea Cuvioaselor surori Xantipi și Polixeni, originare din Spania. Xantipi era soția lui Prob, un conducător local, iar Polixeni a fost răpită și dusă departe de familie. Ambele au fost botezate de Sfinții Apostoli – Pavel și Andrei – și au dus o viață de sfințenie, răspândind credința în Hristos în Spania natală.
Viața lor este o mărturie a lucrării Apostolilor în primele secole creștine și a puterii credinței de a aduce lumină chiar și în cele mai întunecate vremuri.
Sfinții noi mucenici Nicolae Pantopolitul și Ioan din Konitsa
Calendarul ortodox amintește și de Sfântul Nou Mucenic Nicolae Pantopolitul, care a mărturisit credința în Constantinopol în anul 1672 și a fost ucis prin sabie, precum și de Sfântul Nou Mucenic Ioan din Konitsa, care a pătimit pentru Hristos în aceeași perioadă a prigoanelor otomane.
Acești martiri mai recenți arată că spiritul de jertfă și curajul nu au încetat în Biserica lui Hristos, chiar și după multe secole.
Semnificația zilei de 23 septembrie
Ziua de 23 septembrie este una cu o încărcătură spirituală aparte, întrucât ne amintește de începutul vieții Sfântului Ioan Botezătorul, cel care avea să fie vocea ce striga în pustie și cel ce L-a botezat pe Domnul în Iordan.
De asemenea, această zi este un prilej de recunoștință pentru jertfa martirilor care au ales să își dea viața pentru credință, dar și o ocazie de reflecție pentru creștini: să ne întărim în credință, să ne rugăm mai mult și să urmăm exemplul celor care, prin viețile lor, au arătat ce înseamnă să Îl iubești pe Hristos mai presus de toate.
Calendarul ortodox al zilei de 23 septembrie reunește atât bucuria unei minuni – zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul –, cât și durerea și curajul mucenicilor care și-au dat viața pentru Hristos. Pentru credincioși, această zi este o chemare la rugăciune, credință neclintită și curaj în fața încercărilor vieții.
Prin rugăciunile tuturor sfinților pomeniți astăzi, Biserica ne învață că adevărata putere vine din credință, iar binecuvântarea divină poate întări sufletul în cele mai grele momente.
