Georgescu Dragos
Joi, 12 iunie 2025, Călin Georgescu s-a prezentat la sediul Judecătoriei Sectorului 1, unde a contestat în instanță decizia procurorilor de a-i prelungi măsura controlului judiciar. Dosarul în care acesta este cercetat conține acuzații extrem de grave, fiind vorba despre nu mai puțin de șase infracțiuni, dintre care cea mai serioasă este instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Apariția sa la tribunal a stârnit o reacție vizibilă din partea publicului, mai ales că a fost însoțită de un număr semnificativ de susținători, dar și de măsuri sporite de securitate.
Călin Georgescu, declarații dure la Judecătorie. Ce probleme are fostul candidat la alegerile prezidențiale
În fața instanței și a presei, Georgescu a făcut o serie de declarații acide, acuzând autoritățile de „hărțuire politică” și atacând, în mod direct, ceea ce a descris ca fiind o deviere gravă de la principiile democrației. Deși a fost rezervat în detalii legate de dosarul în care este cercetat, fostul oficial a reiterat că se consideră victima unui abuz judiciar și politic.
La ora 10:00, în fața Judecătoriei Sectorului 1 s-a format o aglomerație neobișnuită. Călin Georgescu a fost întâmpinat de zeci de persoane, simpatizanți care au venit să-l susțină. Mulți dintre aceștia aveau bannere cu mesaje precum „Jos abuzul de putere” sau „Nu ne luați libertatea de exprimare”. În zonă a fost prezent și un important dispozitiv de jandarmi, chemat să asigure ordinea publică, în condițiile unui eveniment considerat de risc mediu.
Întregul perimetru a fost monitorizat atent, accesul jurnaliștilor fiind permis într-o zonă delimitată. Călin Georgescu a ieșit în fața publicului cu o atitudine calmă, dar fermă, declarând că va lupta cu toate mijloacele legale pentru a-și apăra drepturile. În fața camerelor, a acuzat autoritățile de „abuzuri sistematice” și a afirmat că se confruntă cu o campanie de discreditare care depășește limitele unui stat democratic.
În discursul susținut în fața instanței și a presei, Georgescu a vorbit despre ceea ce consideră a fi o încercare sistematică de eliminare a vocilor incomode. Potrivit acestuia, dosarul în care este cercetat nu are la bază fapte reale, ci este rezultatul unui proces politic menit să intimideze.
„Trăiesc evidența unui abuz pe care evident nu l-aș fi crezut posibil după căderea comunismului. Este o hărțuire politică, fățișă, incompatibilă cu legea și bunul simț. Aș dori să fiu foarte concis. Nu se poate face justiție decât în sala de judecată și nu la televizor, iar libertatea de expresie definește o democrație. Dacă democrația adevărată este atacată atunci se merge pe trepte ale dictaturii. Libertatea de expresie înseamnă libertatea de a spune orice, chiar și adevărul. De aceea, adevărul nu poate să fie clamat de o autoritate, adevărul însuși este autoritatea”, a declarat Călin Georgescu.
Referindu-se la libertatea de exprimare, fostul oficial a reiterat că aceasta este un pilon fundamental al democrației: „Libertatea de expresie definește o democrație adevărată. Dacă această libertate este atacată, atunci ne îndreptăm treptat către dictatură. Libertatea de exprimare înseamnă dreptul de a spune orice, chiar și adevărul.”
Într-o formulare care a atras atenția, Georgescu a încheiat spunând: „Adevărul nu poate fi stabilit de o autoritate. Adevărul însuși este autoritatea.”
Contextul juridic: șase infracțiuni și o acuzație extrem de gravă
Călin Georgescu este cercetat de procurori într-un dosar care cuprinde acuzații ce țin de securitatea națională. Cea mai gravă este instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale, o infracțiune prevăzută și sancționată de Codul penal în mod sever. Alături de această acuzație principală, anchetatorii susțin că fostul oficial ar fi comis alte cinci fapte penale, despre care, momentan, nu au fost oferite detalii publice.
Surse judiciare spun că ancheta este una complexă și are la bază mai multe documente, declarații și înregistrări, unele dintre ele provenind din surse oficiale. Ancheta este în curs de desfășurare, iar măsura controlului judiciar – prelungită deja de mai multe ori – a fost din nou menținută de procurori, motiv pentru care Georgescu a ales să conteste decizia în instanță.
Măsura controlului judiciar presupune mai multe obligații, printre care interdicția de a părăsi localitatea sau țara, obligația de a se prezenta periodic la poliție, dar și interdicția de a lua legătura cu anumite persoane sau de a face declarații publice care ar putea influența ancheta.
Poziția autorităților și discreția anchetatorilor
Parchetul nu a emis până în prezent un comunicat detaliat despre stadiul anchetei, invocând caracterul sensibil al dosarului și necesitatea protejării interesului public. Într-un scurt răspuns oferit presei, un reprezentant al Ministerului Public a precizat că „procedurile sunt în derulare” și că „toate măsurile luate sunt în conformitate cu legislația în vigoare și cu standardele internaționale în materie de drepturi fundamentale”.
Ancheta a fost deschisă la începutul anului 2025, în urma unor declarații și acțiuni publice ale lui Călin Georgescu, considerate de procurori ca fiind contrare ordinii constituționale și care ar fi depășit limita libertății de exprimare garantată de Constituție. În evaluarea autorităților, afirmațiile sale ar fi putut constitui o incitare la nesupunere civică sau la acțiuni ce ar submina instituțiile fundamentale ale statului.
Apariția lui Georgescu la instanță a generat o nouă polarizare în spațiul public. Pe de o parte, susținătorii săi – un segment vocal din societatea civilă – îl consideră o victimă a unui sistem care nu tolerează criticile. Pe de altă parte, reprezentanții mediului academic, juriști și analiști politici subliniază că statul de drept trebuie să-și exercite prerogativele atunci când este vorba despre potențiale amenințări la adresa Constituției.
Pe rețelele sociale, reacțiile au fost împărțite. Unii au aplaudat curajul lui Georgescu de a contesta măsura controlului judiciar și de a denunța ceea ce consideră a fi un abuz. Alții, însă, au criticat dur atitudinea sa, acuzându-l că, prin poziționările publice, ar fi pus în pericol stabilitatea instituțională a statului.
