Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, a fost ridicat din trafic luni dimineață, 21 septembrie 2026, în cadrul unei operațiuni desfășurate de procurorii DIICOT și polițiști. Acesta a fost dus la locuința sa din Mogoșoaia, județul Ilfov, unde anchetatorii au efectuat percheziții. Acțiunea face parte dintr-un dosar în care sunt cercetate fapte de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Călin Georgescu, ridicat de DIICOT luni dimineața direct din trafic și dus la locuința sa. Percheziții de amploare: ce anchetează procurorii
Potrivit informațiilor disponibile luni dimineață, anchetatorii au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară, operațiunile desfășurându-se în București și în mai multe localități din județul Ilfov. Prejudiciul investigat în acest dosar depășește 1,1 milioane de euro.
Operațiunea a început la primele ore ale zilei de luni. Surse judiciare citate de HotNews au declarat că fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost ridicat de polițiști și procurorii DIICOT și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde urma să asiste la desfășurarea percheziției.
Potrivit informațiilor apărute în presă, Georgescu fusese găsit în zona Otopeni, în apropierea unei săli de sport care dispune și de bazin de înot. Ulterior, acesta a fost transportat la domiciliu.
Prezența persoanei vizate în timpul unei percheziții domiciliare face parte din procedurile care pot însoți o asemenea acțiune judiciară și nu trebuie confundată automat cu existența unei măsuri preventive. Informațiile inițiale au fost prezentate diferit de unele publicații, însă datele concordante indică faptul că Georgescu a fost oprit și dus la domiciliul său pentru percheziție.
Acțiunea este coordonată de DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române. Conform informațiilor oficiale citate de presă, au fost puse în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Una dintre percheziții s-a desfășurat la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia. Surse judiciare citate de HotNews susțin că în dosar este vizat și omul de afaceri Ionel Rusen.
Operațiunea este legată de o anchetă privind presupuse fapte care ar fi început în urmă cu aproximativ cinci ani. Procurorii încearcă acum să stabilească rolul fiecărei persoane cercetate și traseul sumelor despre care susțin că ar fi fost obținute prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate.
Ce susțin procurorii DIICOT despre dosar
Potrivit datelor comunicate de DIICOT și preluate de presa centrală, ancheta privește infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Cercetările vizează activități despre care procurorii afirmă că s-ar fi desfășurat atât în România, cât și în Marea Britanie.
Din actele de urmărire penală citate în comunicarea DIICOT ar rezulta că, în septembrie 2021, trei persoane – doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, în vârstă de 56 de ani – ar fi constituit un grup infracțional organizat. Potrivit anchetatorilor, grupul ar fi acționat coordonat, sub autoritatea unui lider, în scopul obținerii unor foloase patrimoniale injuste.
Anchetatorii susțin că activitatea s-ar fi desfășurat în special pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie.
Persoanele cercetate s-ar fi prezentat, potrivit informațiilor făcute publice despre anchetă, drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine. Acestea ar fi susținut că pot facilita accesul la finanțări importante acordate de instituții bancare din afara țării.
Această prezentare ar fi fost folosită, potrivit ipotezei anchetatorilor, pentru a câștiga încrederea unor persoane interesate de finanțări.
Procurorii investighează acum dacă persoanele vătămate ar fi fost convinse să plătească diferite sume de bani în contextul acestor presupuse operațiuni financiare și dacă promisiunile făcute aveau, în realitate, posibilitatea de a fi îndeplinite.
Prejudiciul menționat în informațiile publicate luni depășește 1,1 milioane de euro.
Fiind vorba despre o anchetă penală aflată în desfășurare, acuzațiile prezentate reprezintă ipoteza procurorilor și trebuie analizate în cadrul procedurilor judiciare. Stabilirea răspunderii penale poate fi făcută numai printr-o hotărâre definitivă a instanței.
Cum ar fi funcționat presupusa schemă investigată
Datele făcute publice până acum indică faptul că anchetatorii analizează o presupusă schemă bazată pe promisiunea accesării unor finanțări externe de valoare ridicată.
Conform informațiilor atribuite DIICOT, membrii presupusului grup ar fi încercat să creeze imaginea unor persoane cu experiență și conexiuni importante în mediul financiar internațional. Ei s-ar fi prezentat ca oameni de afaceri și administratori ai unor societăți din străinătate, susținând că pot intermedia sau facilita obținerea unor finanțări bancare.
Pentru anchetatori este important să stabilească dacă această imagine corespundea realității și în ce condiții au fost transferate sumele de bani investigate.
Dosarul este instrumentat de Structura Centrală a DIICOT, iar operațiunea de luni a beneficiat și de sprijinul polițiștilor Direcției de Investigații Criminale. Potrivit informațiilor publicate despre acțiune, jandarmii Brigăzii Speciale de Intervenție au oferit sprijin pentru punerea în aplicare a mandatelor.
Perchezițiile au avut loc simultan în mai multe puncte pentru ca anchetatorii să poată identifica și ridica eventuale probe relevante pentru dosar.
În astfel de investigații pot fi căutate documente, dispozitive electronice, înscrisuri, contracte și alte mijloace de probă care ar putea clarifica relațiile dintre persoanele cercetate. Ce anume a fost ridicat în operațiunea de luni nu fusese detaliat public în informațiile disponibile la momentul redactării.
Un alt element important al investigației îl reprezintă dimensiunea internațională descrisă de procurori. DIICOT susține că presupusa activitate nu s-ar fi limitat la România, fiind menționată și Marea Britanie.
Anchetatorii urmează astfel să reconstituie relațiile dintre persoanele implicate, eventualele tranzacții și modul în care ar fi fost prezentate oportunitățile financiare către persoanele considerate vătămate.
Cinci percheziții în București și Ilfov
Operațiunea din 21 septembrie 2026 nu s-a limitat la locuința lui Călin Georgescu.
Potrivit informațiilor comunicate despre anchetă, polițiștii Direcției de Investigații Criminale și procurorii DIICOT – Structura Centrală au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară. Acțiunile s-au desfășurat în municipiul București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Operațiunea are legătură cu cercetările privind presupusa constituire a unui grup infracțional organizat și presupusa înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Călin Georgescu se afla în afara locuinței în momentul în care anchetatorii au ajuns pentru efectuarea procedurilor, potrivit relatărilor din presă. Acesta a fost localizat ulterior și dus la domiciliul din Mogoșoaia.
Surse judiciare citate de HotNews au precizat că percheziții au loc și la omul de afaceri Ionel Rusen, despre care publicația afirmă că este vizat în același dosar.
În cursul dimineții au apărut informații potrivit cărora persoanele vizate urmau să ajungă și la sediul DIICOT pentru audieri. Aceste proceduri au rolul de a le permite procurorilor să clarifice faptele investigate și poziția fiecărei persoane în raport cu acuzațiile formulate în dosar.
Percheziția, audierea și chiar existența unei calități procesuale într-un dosar nu echivalează cu stabilirea vinovăției. În această etapă, ancheta urmărește strângerea și verificarea probelor, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Ce urmează după perchezițiile DIICOT
După finalizarea perchezițiilor, anchetatorii pot analiza documentele, dispozitivele și celelalte probe ridicate și pot audia persoanele despre care consideră că dețin informații relevante pentru dosar.
În funcție de probele administrate și de calitatea procesuală atribuită fiecărei persoane, procurorii pot decide continuarea cercetărilor și alte măsuri prevăzute de lege. La momentul informațiilor inițiale publicate luni dimineață, relatările disponibile se concentrau asupra perchezițiilor și audierilor, iar situația procedurală era încă în evoluție.
Dosarul atrage o atenție publică deosebită și prin prisma faptului că este menționat Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024.
În același timp, natura politică a notorietății unei persoane nu schimbă standardele juridice aplicabile unei anchete penale. Procurorii trebuie să își susțină acuzațiile prin probe, iar persoanele cercetate au dreptul la apărare și beneficiază de prezumția de nevinovăție pe durata procedurilor.
Informațiile oficiale cunoscute până acum indică existența unui dosar referitor la un presupus grup constituit în septembrie 2021 și la o presupusă schemă prin care ar fi fost obținute sume importante de bani sub pretextul facilitării unor finanțări externe. Prejudiciul investigat este de peste 1,1 milioane de euro, potrivit informațiilor publicate despre anchetă.
Operațiunea din dimineața zilei de 21 septembrie reprezintă o etapă a investigației. Rezultatele perchezițiilor, declarațiile persoanelor audiate și probele strânse de procurori vor determina modul în care dosarul va continua și eventualele decizii procesuale luate de anchetatori.






















