Loredana Ionescu
Negocierile politice intense din ultima perioadă conturează deja două posibile scenarii pentru organizarea alegerilor prezidențiale din 2025. Aceste variante sunt influențate de dinamica formării noului Guvern și de discuțiile dintre partidele parlamentare. Deși încă nu există un calendar oficial, sursele politice sugerează două planuri distincte pentru derularea acestui proces crucial pentru România.
Prima variantă: Un final de an plin de decizii rapide
În primul scenariu, procesul politic s-ar desfășura rapid, astfel încât să nu se piardă prea mult timp în contextul sărbătorilor de iarnă:
- 19-20 decembrie 2024: Președintele convoacă noul Parlament.
- 21 decembrie 2024: Ar urma învestirea noului Parlament.
- 24 decembrie 2024: Încep consultările dintre președinte și partide pentru desemnarea unui premier.
- 27-28 decembrie 2024: Noul Guvern ar putea fi învestit, cu program de guvernare și lista completă a miniștrilor.
- 30-31 decembrie 2024: Guvernul propune un calendar al alegerilor prezidențiale.
Astfel, alegerile prezidențiale s-ar desfășura după următorul program:
- 23 martie 2025: Primul tur al alegerilor prezidențiale.
- 6 aprilie 2025: Al doilea tur de scrutin.
După finalizarea celui de-al doilea tur, noul președinte ar depune jurământul și ar prelua mandatul la Palatul Cotroceni.
A doua variantă: Un calendar amânat de negocieri prelungite
Dacă negocierile pentru formarea noului Guvern se vor prelungi și nu se vor finaliza până la sfârșitul lunii decembrie, organizarea alegerilor ar urma o traiectorie diferită:
- 13 ianuarie 2025: Învestirea noului Guvern.
- 14 ianuarie 2025: Prima ședință a noului Executiv pentru stabilirea calendarului alegerilor prezidențiale.
Conform acestui plan, alegerile prezidențiale ar avea loc astfel:
- 6 aprilie 2025: Primul tur al alegerilor prezidențiale.
- 20 aprilie 2025: Al doilea tur de scrutin, potrivit Antena3 CNN.
În acest caz, noul președinte ar depune jurământul la sfârșitul lunii aprilie 2025.
Ambele variante reflectă o perioadă de intensă activitate politică, iar decizia finală va depinde de modul în care vor evolua negocierile pentru desemnarea premierului și învestirea Guvernului. Românii vor avea astfel o primăvară electorală importantă, în care se va decide viitorul lider al țării pentru următorii ani.
Motivarea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale
„În cauza de față, Curtea reține că, potrivit „Notelor de informare” antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online. Conform art.81 alin.(1) din Constituție, Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Curtea observă că, în coordonatele în care s-a desfășurat procesul electoral cu privire la alegerea Președintelui României din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetățenilor. 13. Libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie include dreptul de a fi corect informați înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de ași forma o opinie presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidați și procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecția împotriva influenței nejustificate, prin acte/ fapte nelegale și disproporționate, asupra comportamentului de vot”, se arată în motivare.
Curtea mai spune că „a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți în procesul electiv.”
„În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale. Astfel, declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidați referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în „Notele de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă și a Serviciului Român de Informații. Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri și cheltuieli importante, iar situația analizată relevă o incongruență evidentă între amploarea campaniei desfășurate și inexistența asumată de candidat în privința cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat principiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfășurării alegerilor.”
Potrivit motivării, Curtea a decis să reia întregul proces electoral și ca Președintele Klaus Iohannis să rămână în funcție până la alegerea noului Președinte:
„Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.”
Prin realizarea acestui control constituțional și democratic asupra procesului electoral, Curtea își îndeplinește atribuția de a veghea la respectarea
procedurii pentru alegerea Președintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetățenilor în legitimitatea democratică a autorităților publice, în legalitatea și corectitudinea alegerilor, precum și înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în prezenta cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale ale cetățenilor (dreptul de vot și dreptul de a fi ales), cât și fundamentele ordinii constituționale, premise esențiale pentru menținerea caracterului democratic și de stat de drept al României.”, mai explică CCR.
Sursa foto: Arhivă
