Loredana Ionescu
În prima sa conferință de presă în calitate de președinte al României, Nicușor Dan a clarificat una dintre întrebările esențiale legate de securitatea națională: când va fi numit un nou șef la conducerea Serviciului Român de Informații. Funcția de director SRI este vacantă încă din iulie 2023, în urma demisiei lui Eduard Hellvig, iar lipsa unui succesor definitiv a ridicat numeroase semne de întrebare în spațiul public și politic.
Președintele a precizat că această numire nu este, pentru moment, o prioritate, întrucât agenda sa imediată este concentrată asupra unei alte chestiuni presante: reducerea deficitului bugetar. Numai după stabilizarea bugetară, Nicușor Dan intenționează să înainteze o propunere pentru ocuparea postului-cheie din fruntea serviciului de informații.
Când va numi Nicușor Dan un nou director al SRI
În fața jurnaliștilor, președintele a subliniat clar faptul că numirea unui director pentru SRI nu se află în vârful listei de priorități ale începutului de mandat. El a explicat că țara are nevoie, în primul rând, de un plan solid de echilibrare financiară, iar această misiune guvernează întreaga sa agendă politică pentru următoarele luni.
„Desigur, da (va propune un șef civil la conducerea SRI – n. red.). Dar, după cum ştiţi, preşedintele propune şi Parlamentul aprobă”, a spus acesta, lăsând să se înțeleagă că nominalizarea va veni doar după conturarea unor măsuri clare de stabilitate bugetară.
Un proces constituțional în doi pași
Potrivit Constituției României, directorul Serviciului Român de Informații este numit printr-un proces care implică atât Președinția, cât și Parlamentul. Astfel, președintele formulează propunerea, iar Legislativul o validează prin vot. De-a lungul timpului, această procedură a fost considerată un instrument de echilibru între puterile statului în ceea ce privește controlul asupra serviciilor de informații.
Cu toate acestea, în contextul actual, în care România se confruntă cu dezechilibre bugetare, dar și cu multiple provocări de securitate regională, întârzierea unei astfel de numiri ridică întrebări legate de funcționarea optimă a instituțiilor de siguranță națională. Totuși, președintele pare hotărât să mențină prioritățile economice în prim-plan, considerând că o economie stabilă este baza oricărei reforme administrative sau instituționale.
Nicușor Dan a început oficial mandatul de președinte
Jurământul depus de Nicușor Dan în fața Parlamentului, în data de 26 mai 2025, marchează începutul oficial al mandatului său de cinci ani ca șef al statului. Ceremonia a fost organizată cu solemnitate în plenul reunit al celor două camere ale Legislativului, în prezența foștilor președinți, a membrilor Guvernului și a reprezentanților instituțiilor fundamentale ale statului.
De remarcat a fost absența fostului președinte Klaus Iohannis, o prezență așteptată care însă nu s-a concretizat, atrăgând atenția presei și a analiștilor politici. Cu toate acestea, evenimentul a continuat în mod protocolar, fiind urmat de o ceremonie militară organizată la Palatul Cotroceni, pe Platoul Marinescu.
Aici, Ilie Bolojan – care a asigurat interimatul la Președinție din februarie 2025 până la instalarea noului șef al statului – i-a predat oficial mandatul lui Nicușor Dan, marcând un moment istoric: prima transferare a puterii între un președinte interimar și unul ales, într-un context democratic consolidat.
Un discurs cu accente de reformă și responsabilitate
Imediat după ceremonia de învestire, Nicușor Dan a susținut primul său discurs oficial în calitate de președinte al României. Tonul a fost sobru, dar optimist, cu accente clare pe necesitatea reformării instituțiilor și recâștigării încrederii publice în statul român. Președintele a vorbit despre „transformarea radicală” de care au nevoie administrația publică, sistemul de justiție și serviciile de informații.
„Doamnelor și domnilor, stimați invitați și mai ales dragi români, vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă din ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. România, români din diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică s-au exprimat acum, arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei însăși că este vie și puternică”, a declarat președintele.
„Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român pentru ca ele să se reformeze. Și vă asigur că voi fi un președinte deschis la vocea societății și un partener cu societatea”, a mai spus Nicușor Dan.
„Este în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este interesul național ca România să transmită piețelor mesajul de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere, de predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României și nu este despre calcule politice, ci despe interesul național și sunt sigur că românii vor evalua în consecință”, a conchis președintele.
Referitor la componenta de securitate națională, noul președinte a transmis că serviciile secrete trebuie să funcționeze sub un control democratic autentic și transparent. Chiar dacă nu a oferit un calendar exact pentru numirea unui nou director al SRI, declarațiile sale au indicat clar că viitorul ocupant al funcției va fi o persoană cu profil civil și va răspunde principiilor de responsabilitate publică.
Ce urmează pentru SRI și cine ar putea fi luat în calcul
În lipsa unei propuneri oficiale, speculațiile privind viitorul șef al SRI au început deja să apară în spațiul public. Analiștii vorbesc despre posibilitatea ca președintele să opteze pentru o personalitate din zona academică, juridică sau chiar din societatea civilă – o alegere care ar marca o schimbare semnificativă față de profilul tradițional militar sau politic al foștilor directori.
Pe de altă parte, este posibil ca Nicușor Dan să aștepte finalizarea unei evaluări interne a instituției înainte de a face propunerea, având în vedere și faptul că SRI continuă să funcționeze sub conducere interimară, fără sincope majore în activitatea operativă.
Într-un peisaj politic aflat încă în reconstrucție după alegerile din decembrie 2024 și în contextul unor presiuni externe considerabile – inclusiv cele legate de situația regională din estul Europei – decizia privind conducerea SRI va avea un impact major, atât intern, cât și în planul relațiilor internaționale.
Pentru moment, însă, președintele transmite un mesaj clar: mai întâi bugetul, apoi funcțiile. Rămâne de văzut cine va fi numele care va ajunge pe masa Parlamentului în lunile ce urmează și cum va reconfigura această alegere raportul de forțe în sistemul național de securitate.
Sursa foto: Arhivă
