Nicolescu Daniela
Planul de pace propus pentru încheierea războiului din Ucraina ridică numeroase semne de întrebare, întrucât include prevederi care par să favorizeze Moscova și să lase Ucraina într-o poziție vulnerabilă. Generalul în rezervă Cristian Barbu, fost rector al Academiei Tehnice Militare, avertizează că acest acord poate transforma Rusia într-o putere militară și mai periculoasă pentru Europa, mai ales în lipsa unor limitări clare privind înzestrarea armatei ruse. În exclusivitate pentru antena3.ro, acesta explică de ce România ar putea fi direct afectată de cedarea Crimeei, de militarizarea continuă a Rusiei și de menținerea Transnistriei ca zonă strategică.
Un plan de pace cu „portițe” pentru Moscova și fără limite clare pentru armata rusă
Controversele din jurul planului de pace pornesc de la faptul că multe dintre restricțiile militare se aplică strict Ucrainei, lăsând Rusia să își continue nestingherită programul de înarmare. În timp ce Kievului i se impun limite privind armamentul și acțiunile militare, Moscova nu este constrânsă prin nicio prevedere, fapt ce ridică suspiciuni asupra intențiilor pe termen lung.
Generalul Cristian Barbu a atras atenția că „și eu am sesizat că restricțiile în domeniul militar apar numai în dreptul Ucrainei. Pentru ruși, nu, sub nicio formă”, a declarat Barbu, pentru Antena 3 CNN. Această disproporție, spune el, poate duce la o situație similară cu cea din Peninsula Coreeană, unde linia de contact rămâne fortificată de ambele părți, menținând o tensiune constantă. În cazul Ucrainei, o astfel de linie ar avea peste 1.000 de kilometri, cu trupe ruse masate masiv și bine echipate, în timp ce forțele ucrainene ar fi considerabil limitate.
Generalul subliniază că Rusia „va avea nicio limitare”, ceea ce înseamnă că Europa ar putea avea, în proximitate, „600–700–800 de mii de militari ruși, fără vreo condiție așezată în clar într-un acord de pace”. Această libertate completă de acțiune lasă loc unei expansiuni militare rapide și greu de contracarat.
Risc major: Rusia se poate reînarma masiv în 3–4 ani
Una dintre cele mai îngrijorătoare proiecții formulate de expert este aceea că Rusia va profita de acest context pentru a se reînarma agresiv. Chiar dacă planul de pace pune accentul pe oprirea conflictului, nu există nicio garanție că Moscova nu va căuta să își refacă arsenalul la un nivel chiar mai ridicat decât cel din 2022.
Cristian Barbu avertizează: „Rusia, în 3-4 ani probabil va ajunge la o capacitate militară, din punct de vedere al înzestrării, mai mare decât a avut-o în 2022”. Acest proces ar include producția accelerată de drone, rachete, tancuri și chiar încărcături nucleare, într-un ritm greu de egalat de restul Europei.
Generalul atrage atenția și asupra faptului că Rusia ar putea folosi tehnologii moderne și resursele economice deblocate prin ridicarea sancțiunilor pentru a produce armament la scară mare. Iar întrebarea-cheie devine: „Ce va face cu această forță? Care va fi orientarea ei?”. Potrivit analizei sale, direcția va rămâne aceeași: „Va fi atentă tot aici, spre Vestul ei, adică spre linia noastră europeană”.
Cedarea Crimeei: un pericol direct pentru România
Una dintre cele mai sensibile teme invocate de Cristian Barbu este faptul că, prin acest plan, Crimeea ar fi cedată de facto Rusiei. Această recunoaștere indirectă ar reprezenta, potrivit generalului, „o problemă delicată pentru România”.
Acesta explică: „fiind stat al Uniunii Europene, să acceptăm recunoașterea de facto a tuturor teritoriilor ocupate de către Rusia. Asta înseamnă că și România ar cam trebui să recunoască de facto acest lucru”. Riscul este ca situația de facto să se transforme rapid în una de jure, ceea ce ar consfinți juridic expansiunea militară a Moscovei și ar crea un precedent periculos în regiune.
Pentru România, acest lucru înseamnă o apropiere geopolitică și militară a Rusiei, o schimbare a echilibrului strategic în Marea Neagră și o creștere a vulnerabilităților în fața unui stat care își afirmă tot mai agresiv ambițiile teritoriale.
Ridicarea sancțiunilor și reintrarea Rusiei în economia europeană
Un alt aspect delicat pentru România și pentru întreg spațiul european este cel legat de renunțarea la sancțiunile economice impuse Rusiei. Planul de pace include, printre liniile sale majore, reintroducerea comerțului și a relațiilor economice cu Moscova, fapt care ar putea afecta serios țările din estul Europei.
Generalul arată că Rusia ar beneficia astfel de resurse economice noi, care ar alimenta industrial militarizarea. Acest flux financiar ar oferi Kremlinului un avantaj strategic: „Pe noi, chestiunea aceasta ne va afecta în mod serios, având în vedere că Rusia va beneficia de o altă strategie… cu totul alte tipuri de resurse.”
Prin revenirea Rusiei în economia europeană, statele din est ar deveni vulnerabile în fața unui actor geopolitic care nu și-a abandonat obiectivele expansioniste.
Transnistria, un focar de presiune permanentă pentru Republica Moldova și România
Una dintre cele mai importante avertizări formulate de Cristian Barbu se referă la Transnistria, regiunea separatistă pe care Rusia o controlează militar și pe care, spune generalul, nu o va ceda sub nicio formă.
„Transnistria va fi păstrată în continuare de către Rusia pentru a crea o destabilizare, inclusiv de ordin politic, dar și teritorial, în Republica Moldova.” Moscova va întări prezența militară în regiune, menținând-o ca pe un instrument de presiune strategică.
Barbu subliniază și poziția geografică sensibilă a zonei: „Transnistria este, din punct de vedere militar, într-o zonă care are la Vest Republica Moldova, dar la Est are Ucraina. (Rusia) are interesul ca acolo să existe un nucleu care să genereze, la un anumit moment dat, o presiune suplimentară.”
Această presiune, avertizează el, se va resimți inevitabil și în România, având în vedere proximitatea și conexiunile istorice.
