Mirela Loșniță
Tot mai mulți români care iau în calcul desfacerea unei căsătorii vor să știe care sunt procedurile disponibile, cât durează și ce costuri implică fiecare variantă. În România, legislația prevede trei modalități prin care un divorț poate fi pronunțat legal, iar alegerea depinde de situația fiecărui cuplu.
Existența unui acord între soți, prezența copiilor minori și eventualele neînțelegeri privind bunurile comune sunt elementele care influențează procedura ce poate fi urmată. În prezent, divorțul poate fi obținut la notar, la ofițerul de stare civilă sau prin intermediul instanței de judecată.
Cât costă un divorț în România în 2026
Pentru cuplurile care sunt de acord cu desfacerea căsătoriei și cu toate aspectele legate de copii, divorțul notarial reprezintă una dintre cele mai rapide și mai populare soluții.
Procedura presupune prezentarea ambilor soți la biroul notarial pentru depunerea cererii. După înregistrarea solicitării, legea impune un termen de reflecție de 30 de zile. După expirarea acestuia, dacă ambii soți își mențin decizia, divorțul poate fi finalizat.
Această variantă este disponibilă atât pentru cuplurile fără copii minori, cât și pentru cele care au copii, cu condiția să existe un acord privind custodia, locuința minorului și contribuția financiară pentru creșterea acestuia.
Potrivit datelor furnizate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, aproximativ 40% dintre divorțuri sunt soluționate prin această procedură.
Costurile sunt reprezentate de onorariul notarial, care se situează, în general, între 500 și 1.500 de lei, în funcție de complexitatea cazului și de biroul notarial ales.
Divorțul la primărie
O altă variantă simplificată este divorțul administrativ, realizat prin intermediul ofițerului de stare civilă.
Procedura poate fi urmată doar de soții care sunt de acord cu desfacerea căsătoriei și care nu au copii minori rezultați din căsătorie sau adoptați împreună.
La fel ca în cazul divorțului notarial, se aplică un termen obligatoriu de reflecție de 30 de zile.
Costurile sunt mai reduse și se situează în jurul valorii de 500 de lei, ceea ce transformă această opțiune într-una dintre cele mai accesibile din punct de vedere financiar.
Când este necesar divorțul prin instanță
Atunci când există conflicte între soți sau nu poate fi obținut un acord privind desfacerea căsătoriei, custodia copiilor ori împărțirea bunurilor, procedura trebuie soluționată în instanță.
Divorțul judiciar este obligatoriu în toate cazurile litigioase și poate include aspecte complexe precum stabilirea pensiei alimentare, programul de vizitare a copilului sau partajul bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.
Durata procesului diferă de la un caz la altul. Dosarele simple pot fi soluționate în aproximativ patru până la opt luni, în timp ce litigiile privind copiii sau patrimoniul comun pot prelungi procedura până la un an sau chiar mai mult.
Costurile includ taxa judiciară de timbru, care este de aproximativ 200 de lei, la care se adaugă eventualele onorarii ale avocaților. Acestea pot varia între 1.500 și 5.000 de lei sau chiar peste acest nivel în dosarele complexe.
Ce documente sunt necesare
Indiferent de procedura aleasă, există câteva documente obligatorii care trebuie depuse la deschiderea procedurii de divorț.
Printre acestea se numără certificatul de căsătorie în original, actele de identitate ale soților, certificatele de naștere și cererea de divorț.
În cazul în care există copii minori, sunt necesare și certificatele de naștere ale acestora, precum și alte documente solicitate de autorități pentru stabilirea măsurilor privind exercitarea autorității părintești.
Cum este stabilită custodia copiilor
Situația copiilor minori reprezintă una dintre cele mai importante componente ale unui divorț.
Legislația românească prevede că orice decizie privind copilul trebuie luată având în vedere interesul superior al acestuia.
În prezent, custodia comună este regula generală aplicată de instanțele din România. Statisticile Ministerului Justiției arată că în peste 70% dintre cazuri ambii părinți continuă să participe la luarea deciziilor importante privind educația, sănătatea și dezvoltarea copilului.
Acest sistem presupune colaborarea părinților chiar și după încheierea căsătoriei.
Cum se calculează pensia alimentară
După divorț, părintele care nu locuiește în mod obișnuit cu minorul poate fi obligat să contribuie financiar la creșterea și întreținerea acestuia.
Codul Civil stabilește limitele maxime ale pensiei de întreținere în funcție de numărul copiilor.
Pentru un singur copil, contribuția poate ajunge la maximum 25% din venitul net lunar al părintelui obligat la plată.
În cazul a doi copii, procentul poate urca până la 33%, iar pentru trei sau mai mulți copii poate ajunge la jumătate din venitul net lunar.
Valoarea exactă este stabilită în funcție de situația concretă a fiecărei familii și de nevoile copilului.
Ce se întâmplă cu bunurile dobândite în timpul căsătoriei
Un alt aspect important îl reprezintă împărțirea patrimoniului acumulat de soți.
În regimul comunității legale, bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt considerate proprietate comună.
Acestea pot fi împărțite prin acord între foștii soți sau, dacă nu există înțelegere, prin procedura de partaj în instanță.
În cele mai multe situații, împărțirea se realizează în mod egal, fiecare dintre foștii soți primind 50% din bunurile comune.
Există însă și excepții, atunci când instanța constată existența unor motive legale care justifică o distribuire diferită.
Cât costă fiecare variantă de divorț
Costurile diferă în funcție de procedura aleasă.
Divorțul la notar presupune, de regulă, cheltuieli cuprinse între 500 și 1.500 de lei. Divorțul administrativ realizat la primărie costă aproximativ 500 de lei.
În cazul divorțului prin instanță, taxa judiciară este de aproximativ 200 de lei, însă costurile totale pot crește semnificativ dacă sunt necesare serviciile unui avocat sau dacă procesul implică litigii complexe privind copiii ori bunurile comune.
