Mirela Loșniță
Deși a fost demis după eșecul guvernului Veștea în Parlament, Ilie Bolojan rămâne premier interimar, iar Constituția nu stabilește un termen-limită clar pentru durata acestui mandat provizoriu. După ce și Cabinetul propus de Adrian Veștea a picat în Parlament, întrebarea care se pune este cât mai poate rămâne actualul Executiv la Palatul Victoria.
Cât mai rămâne Ilie Bolojan la Palatul Victoria după eșecul Guvernului Veștea
Ilie Bolojan conduce un guvern interimar de pe 5 mai, când Cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură. Spre deosebire de interimatul președintelui, pentru care articolul 97 din Constituție prevede o durată clară a mandatului celui care îl înlocuiește pe șeful statului, în cazul premierului interimar legea fundamentală nu fixează un termen.
Astfel, Bolojan a devenit cel mai longeviv premier interimar din istoria recentă, fără a fi înlocuit de un guvern și de un prim-ministru nou care să treacă de votul Parlamentului.
Cum se compară cu interimatele anterioare
România a mai avut, în nouă rânduri, guverne interimare, însă doar în două cazuri mandatul a depășit, cu puțin, două săptămâni. Gabriel Oprea a fost premier interimar timp de 17 zile, între 22 iunie și 9 iulie 2015, iar Nicolae Ciucă a ocupat această poziție 16 zile, între 7 și 23 decembrie 2020.
Prin comparație, Ilie Bolojan are deja aproximativ 50 de zile ca premier demis aflat în interimat, fără să se știe cât va mai dura procesul noii desemnări prezidențiale.
Ce spune Constituția despre desemnarea premierului
Articolul 103 din Constituție prevede, la punctul 1, că „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
La punctul 2 se precizează: „Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”.
Textul nu spune însă nimic explicit despre durata mandatului interimar. Prin urmare, din punct de vedere constituțional, guvernul demis poate rămâne în funcție pe o perioadă nedeterminată, gestionând treburile curente ale țării până la depunerea jurământului de către viitorul Executiv aprobat în Parlament.
Când intervine posibilitatea dizolvării Parlamentului
Conform articolului 89, punctul 1, „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
Formularea indică doar posibilitatea, nu și obligativitatea președintelui de a iniția dizolvarea Parlamentului și de a organiza alegeri anticipate. Practic, teoretic, Nicușor Dan ar putea face oricâte desemnări de premier fără a dizolva Parlamentul, chiar dacă acestea ar fi respinse, una după alta.
