Cristina Cohuț
Succesiunea este una dintre cele mai importante formalități legale atunci când o persoană trece la cele veșnice. Este acel pas esențial prin care bunurile, drepturile și obligațiile unei persoane decedate sunt transferate către moștenitorii săi legali sau testamentari. Deși mulți amână acest proces, fie din motive emoționale, fie din lipsă de timp sau informații, realitatea este că, odată cu trecerea anilor, costurile legate de succesiune pot deveni semnificative. Iar dacă moștenitorii aleg să deschidă succesiunea la 10 ani după deces, trebuie să fie pregătiți să suporte taxe și penalități care pot urca până la zeci de mii de lei.
Ce înseamnă, mai exact, succesiunea și de ce este atât de importantă
Succesiunea nu este doar o simplă formalitate, ci o procedură legală esențială pentru a intra oficial în posesia bunurilor lăsate de cel decedat. Fără succesiune, moștenitorii nu pot vinde, închiria sau face acte de dispoziție asupra bunurilor imobile. Ba mai mult, nu pot obține documente legale pe numele lor, cum ar fi extrasul de carte funciară sau dreptul de proprietate.
Procedura se poate face la notar, în cazul în care toți moștenitorii sunt de acord, sau prin instanță, dacă apar neînțelegeri ori lipsesc anumite acte. Indiferent de calea aleasă, documentația este esențială și trebuie să includă:
- certificatul de deces;
- actele de identitate ale moștenitorilor;
- certificate de naștere și căsătorie;
- acte de proprietate pentru bunurile deținute de persoana decedată;
- extrase de carte funciară și eventuale acte fiscale.
Ce trebuie să plătești dacă faci succesiunea după 10 ani
În România, legea nu stabilește un termen limită pentru deschiderea succesiunii. Asta înseamnă că moștenitorii o pot deschide și după 5, 10 sau chiar 20 de ani. Însă, cu cât trece mai mult timp, cu atât costurile cresc. În special după doi ani de la deces, încep să se aplice penalități de întârziere, care pot însemna procente importante adăugate la taxa de succesiune, relatează click.ro.
În cazul unei succesiuni deschise după 10 ani, moștenitorii vor trebui să achite următoarele:
- taxa notarială calculată în funcție de valoarea bunurilor moștenite;
- penalități pentru întârziere;
- taxa de timbru, în cazul în care procedura ajunge în instanță;
- taxa de înscriere în cartea funciară, pentru imobile;
- eventuale onorarii suplimentare pentru avocați sau experți.
Cum se calculează taxa notarială în funcție de valoarea patrimoniului
Taxa pentru eliberarea certificatului de moștenitor variază în funcție de masa succesorală (adică totalul bunurilor moștenite). Iată câteva repere orientative:
- pentru o masă succesorală de până la 15.000 lei: 100 lei;
- între 15.001 și 30.000 lei: 150 lei + 1% din ce depășește 15.000 lei;
- între 30.001 și 60.000 lei: 300 lei + 0,8% din ce depășește 30.000 lei;
- peste 60.001 lei: 500 lei + 0,6% din ce depășește această sumă.
În plus, pentru fiecare act notarial, se pot percepe tarife suplimentare, în funcție de complexitatea cazului.
Penalitățile pentru întârziere
Conform reglementărilor în vigoare, dacă succesiunea nu este deschisă în termen de doi ani de la data decesului, se aplică o penalitate anuală de 0,3% din valoarea bunurilor succesorale, pentru fiecare an de întârziere. Penalitatea nu poate depăși 3% din valoarea masei succesorale. Așadar, dacă vorbim despre o succesiune întârziată cu 10 ani, penalitatea ajunge automat la maximul legal: 3%.
Exemplu concret: pentru un imobil evaluat la 400.000 lei, penalitatea de 3% înseamnă 12.000 lei, care se adaugă la taxa notarială și la celelalte costuri implicate.
Taxa de timbru și alte cheltuieli în instanță
Dacă moștenitorii aleg sau sunt obligați să deschidă succesiunea prin instanță, intervine și taxa de timbru. Aceasta variază în funcție de valoarea bunurilor moștenite și poate fi cuprinsă între câteva sute și câteva mii de lei. Totodată, pot apărea și alte cheltuieli:
- onorarii pentru expertize (de ex., evaluări imobiliare);
- cheltuieli pentru publicarea citațiilor;
- costuri pentru copii legalizate ale actelor.
Taxa de carte funciară
După obținerea certificatului de moștenitor, fiecare imobil trebuie înscris în cartea funciară pe numele moștenitorilor. Aceasta presupune plata unei taxe de 0,15% din valoarea fiecărui imobil, conform grilelor notariale.
Dacă în masa succesorală există mai multe imobile (casă, terenuri, apartamente), această taxă se aplică pentru fiecare în parte, iar suma poate urca rapid.
Cât trebuie să plătească în total un moștenitor după 10 ani de la deces
Este dificil să oferim o sumă exactă, pentru că fiecare caz diferă. Însă, pe baza valorilor medii din practică, putem contura câteva scenarii:
- pentru o moștenire modestă (un apartament și un cont bancar), costurile totale pot ajunge la 7.000–10.000 lei;
- pentru o moștenire mai valoroasă (casă, terenuri, conturi, bijuterii), costurile pot depăși 15.000–20.000 lei;
- pentru moșteniri complexe (mai mulți moștenitori, bunuri în mai multe orașe, litigii), suma poate ajunge și la 30.000 lei sau chiar mai mult.
Ce se întâmplă dacă nu se face deloc succesiunea
În lipsa deschiderii succesiunii, bunurile rămân pe numele persoanei decedate. Moștenitorii nu pot demonstra legal că sunt proprietari și nu pot încheia acte. De asemenea:
- nu se pot vinde sau dona bunurile;
- nu se pot obține despăgubiri în cazul unui incendiu, furt sau daună;
- nu se pot accesa credite sau garanții pe baza acelor bunuri;
- există riscul unor amenzi sau litigii dacă bunurile sunt folosite fără acte.
Recomandări pentru moștenitori
Pentru a evita cheltuieli inutile, specialiștii recomandă ca succesiunea să fie deschisă cât mai curând după deces. Ideal ar fi ca procedura să înceapă în primele 6 luni, când toate actele sunt încă la îndemână, iar emoțiile sunt gestionabile. În plus:
- consultați un notar din timp pentru a obține o estimare a costurilor;
- strângeți toate actele necesare, inclusiv copii ale actelor de proprietate;
- clarificați din timp poziția fiecărui moștenitor pentru a evita conflictele;
- păstrați legătura cu autoritățile fiscale pentru a evita acumularea de taxe neplătite.
