Loredana Ionescu
România se află printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai redusă speranță de viață după ieșirea din câmpul muncii. Potrivit unei analize realizate de Profit.ro, pe baza datelor furnizate de Eurostat, românii beneficiază de cele mai puține zile de pensie comparativ cu restul europenilor, în ciuda unei creșteri constante a speranței generale de viață.
Statisticile arată o discrepanță îngrijorătoare între România și statele din vestul Europei, unde pensionarii trăiesc, în medie, cu până la 10 ani mai mult după ieșirea la pensie.
Doar 7,9 ani de viață după pensionare pentru bărbații din România
Pentru bărbații români, durata medie a vieții după pensionare este de numai 7,9 ani. Această cifră rezultă din diferența dintre vârsta de pensionare – 65 de ani – și speranța medie de viață, care este estimată la 72,9 ani.
Prin comparație, bărbații din statele vest-europene se bucură de o perioadă mult mai lungă în pensie. Exemple relevante:
-
Italia: vârsta de pensionare – 67 ani, speranța de viață – 81,7 ani → 14,7 ani de pensie
-
Spania: pensionare la 66 ani și 8 luni, speranța de viață – 81 ani → 14,2 ani
-
Franța: pensionare la 62 de ani, speranță de viață – 80 ani → 18 ani
-
Suedia: pensionare la 66 de ani, speranță de viață – 82 ani → 16 ani
România se situează astfel la coada clasamentului, alături de alte țări din Europa de Est precum Bulgaria, Letonia, Lituania și Ungaria.
Femeile trăiesc mai mult după pensionare, dar tot sub media europeană
Speranța de viață pentru femeile din România este semnificativ mai mare decât cea a bărbaților, atingând 80,5 ani. Cu o vârstă standard de pensionare de 61 de ani, femeile beneficiază în medie de 19,5 ani de viață după încheierea activității profesionale.
Această cifră plasează România peste media internă, dar încă sub media înregistrată în vestul Europei. În unele state, femeile petrec aproape un sfert de secol în pensie:
-
Franța: 23,9 ani de viață după pensionare
-
Spania: aproximativ 20 ani
-
Suedia: 19 ani
Diferența de aproape 5 ani față de vestul continentului reflectă un decalaj semnificativ în ceea ce privește accesul la îngrijire medicală, condițiile de trai, nivelul veniturilor și calitatea vieții în general.
Vestul Europei: Vârstă mai ridicată de pensionare, dar viață mai lungă
În țările vest-europene, vârsta de pensionare este adesea mai mare decât în România, însă pensionarii trăiesc mai mult și beneficiază de un sistem medical performant. Astfel, chiar și cu pensionări la 66–67 de ani, durata vieții post-activitate este mai lungă:
-
Danemarca, Grecia, Italia, Țările de Jos: pensionare la 67 de ani
-
Spania: 66 ani și 8 luni
-
Germania: 65 ani și 7 luni
-
Austria și Polonia: 65 ani pentru bărbați, 60 pentru femei
În ciuda vârstei mai înaintate de pensionare, accesul la îngrijire preventivă, nivelul mai ridicat de trai și sistemele sociale mai bine finanțate contribuie la o perioadă lungă de viață după retragerea profesională.
Paradoxul românesc: cea mai mare creștere a speranței de viață, dar carieră profesională scurtă
Deși România se remarcă prin cea mai mare creștere a speranței de viață din Uniunea Europeană în ultimii ani, românii rămân cu cea mai scurtă durată estimată a vieții active – doar 32,7 ani în medie. Aceasta este sub media europeană și reflectă o piață a muncii fragilă, cu ieșiri timpurii din activitate, șomaj prelungit sau lipsa reconversiei profesionale.
Fenomenul este vizibil mai ales în rândul celor care muncesc în condiții grele, în industrii instabile sau în agricultură, unde sănătatea se deteriorează rapid, iar ieșirea anticipată din câmpul muncii este o realitate frecventă.
Sursa foto: Arhivă
