Nicolescu Daniela
În vara anului 2020, un incident violent petrecut pe litoralul românesc avea să șocheze opinia publică. Afaceristul Mihai Bizu, un cunoscut dezvoltator imobiliar, a fost acuzat că a încercat să-și ucidă soția, Irina Popescu, după o seară petrecută într-un club din Mamaia. Deși faptele prezentate de procurori erau grave – lovituri repetate, traumatisme și o tentativă de înec –, omul de afaceri a stat în arest preventiv doar trei zile.
Potrivit rechizitoriului, în seara incidentului, Mihai Bizu și soția lui au mers împreună cu câțiva prieteni la un club exclusivist din Mamaia. Au consumat alcool, iar la întoarcerea în vila unde erau cazați a izbucnit o ceartă puternică. Disputa s-a transformat rapid într-un episod violent: Bizu și-a lovit soția, i-a izbit capul de jacuzzi și a încercat să o înece. Prietenii prezenți au alertat poliția, însă, în momentul intervenției, victima a declarat că a fost vorba doar despre o ceartă conjugală, luându-și soțul în apărare.
Agresiunea nu s-a oprit acolo. Cei doi au plecat împreună la București, unde, potrivit plângerii depuse ulterior de Irina Popescu, soțul ei a violat-o. De această dată, femeia a mers singură la poliție pentru a-l denunța. Mihai Bizu a fost reținut și arestat preventiv, însă măsura privativă de libertate a durat doar trei zile.
Rolul apărării și intervenția actualului ministru al Justiției
La momentul respectiv, apărătorul lui Mihai Bizu era avocatul Radu Marinescu, actual ministru al Justiției. În fața instanței, acesta a cerut reîncadrarea faptei din „tentativă de omor” în „loviri și alte violențe”, susținând că agresiunea, deși serioasă, nu îndeplinește criteriile legale pentru încadrarea inițială. În 2021 și 2023, Marinescu a reiterat această linie de apărare, argumentând că probele nu demonstrează intenția de a ucide.
Argumentele apărării au avut ecou în fața magistraților. În primă instanță, Bizu a fost condamnat la doi ani și opt luni de închisoare, însă cu suspendare.
Pe 7 iulie 2025, Curtea de Apel București a pronunțat o condamnare definitivă, dispunând executarea imediată a pedepsei, după ce anterior instanța de fond hotărâse suspendarea. Omul de afaceri a ajuns din nou în spatele gratiilor, dar doar pentru trei zile. Pe 10 iulie, aceeași Curte de Apel a admis contestația formulată de apărătorii lui Bizu și a suspendat executarea pedepsei, punându-l în libertate.
Singura condiție impusă era ca acesta să nu fie arestat în alt dosar – situație care nu se aplica în acel moment. Următorul termen pentru contestația în anulare a fost stabilit pentru 26 septembrie 2025, iar până atunci, afaceristul se bucură de libertate.
Cine este Mihai Bizu
Mihai Bizu este o figură cunoscută în domeniul imobiliar. A construit zeci de blocuri în zone intens dezvoltate din jurul Capitalei, cum ar fi Popești-Leordeni, lângă stația de metrou Dimitrie Leonida și zona IMGB, dar și în comuna Chiajna. În mediul de afaceri, era considerat un antreprenor prosper, iar în cercurile mondene, numele lui a apărut adesea alături de cel al soției sale.
Irina Popescu, victima din acest caz, este cunoscută publicului nu doar prin prisma căsătoriei cu Bizu, ci și datorită unei relații din trecut cu cântărețul Costi Ioniță. În 2020, la momentul incidentului din Mamaia, avea 32 de ani, în timp ce soțul ei avea 42.
Cazul a generat reacții aprinse în spațiul public, în special după ce s-a aflat durata extrem de scurtă a detenției și identitatea avocatului care l-a reprezentat inițial. Organizațiile pentru drepturile femeilor au criticat verdictul și au atras atenția asupra modului în care sistemul judiciar gestionează cazurile de violență domestică.
Criticii spun că reducerea încadrării juridice de la tentativă de omor la loviri și alte violențe transmite un mesaj periculos, minimalizând gravitatea faptelor și pericolul pentru victime. În schimb, susținătorii deciziei apărării au invocat principiul legal al încadrării faptelor conform probelor și au subliniat că hotărârile instanțelor trebuie respectate, indiferent de percepția publică.
Un dosar încă deschis
Deși Mihai Bizu este liber în prezent, procesul său nu s-a încheiat definitiv. Contestația în anulare, care urmează să fie judecată în septembrie 2025, ar putea schimba din nou situația juridică a acestuia. Între timp, cazul rămâne un exemplu al complexității și controverselor din justiția românească, mai ales când în joc sunt acuzații grave de violență domestică și tentative de omor.
Pentru opinia publică, rămâne șocant modul în care un incident de o asemenea gravitate s-a finalizat, cel puțin temporar, cu doar trei zile de detenție efectivă pentru inculpat. Cazul ridică întrebări despre egalitatea în fața legii, influența apărătorilor de top și limitele protecției legale pentru victimele violenței domestice.
