Miruna
După incidentul fără precedent de la Galați, unde o dronă cu încărcătură explozivă a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane, una dintre cele mai frecvente întrebări a fost de ce aparatul de zbor nu a fost doborât înainte de impact. În contextul dezbaterilor publice, căpitan-comandorul Costel-Alexandru Pavelescu, pilotul român care a doborât recent o dronă în Estonia în cadrul unei misiuni NATO, a explicat diferențele esențiale dintre cele două situații. Potrivit militarului, deși la prima vedere cele două incidente par similare, condițiile operaționale au fost complet diferite, iar deciziile privind folosirea armamentului trebuie luate în funcție de riscurile pentru populația civilă.
De ce a fost posibilă doborârea dronei în Estonia
Pe 19 mai, un avion F-16 românesc aflat în misiune de Poliție Aeriană în statele baltice a intervenit pentru interceptarea unei drone care intrase în spațiul aerian al Estoniei.
Misiunea a fost executată de căpitan-comandorul Costel-Alexandru Pavelescu, pilot al detașamentului românesc Carpathian Vipers, desfășurat în cadrul operațiunilor NATO din regiune.
Potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Apărării Naționale, aeronava românească a fost ridicată de la sol în urma unei alerte emise de Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate de la Uedem.
După identificarea țintei și parcurgerea tuturor procedurilor necesare, piloții au primit aprobarea pentru angajarea dronei.
„Piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurile de identificare, aprobare pentru angajare și minimizare a riscurilor, după care au lansat o rachetă aer-aer, doborând o dronă”, a transmis Ministerul Apărării.
Pilotul român spune că mediul în care s-a desfășurat intervenția din Estonia a fost esențial pentru luarea deciziei.
„Vorbim despre două situaţii diferite. În cazul misiunii de Poliţie Aeriană din zona baltică, drona interceptată se afla într-un mediu operaţional în care folosirea armamentului nu genera un risc direct pentru populaţia civilă sau pentru o zonă urbană”, a explicat căpitan-comandorul Costel-Alexandru Pavelescu.
În aceste condiții, utilizarea armamentului aer-aer nu reprezenta o amenințare pentru persoane aflate la sol, iar riscurile asociate intervenției puteau fi controlate.
Ce a făcut diferența în cazul dronei care a lovit Galațiul
Situația de la Galați a fost însă complet diferită, susține pilotul român.
Drona care a ajuns pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe a intrat într-o zonă urbană dens populată, ceea ce a schimbat radical condițiile în care autoritățile puteau decide o eventuală neutralizare.
Potrivit militarului, atunci când o dronă se află deasupra unui oraș, riscurile unei interceptări devin mult mai complexe.
„La Galaţi, orice decizie de angajare a unei ţinte trebuie să ţină cont nu doar de ameninţarea reprezentată de aceasta, ci şi de consecinţele pe care le-ar putea avea interceptarea asupra oamenilor aflaţi la sol”, a declarat Pavelescu.
Acesta a explicat că distrugerea unei drone nu înseamnă automat eliminarea tuturor pericolelor.
Fragmentele rezultate în urma exploziei sau modificarea necontrolată a traiectoriei aparatului pot provoca daune importante într-o zonă locuită.
„Potrivit acestuia, fragmentele rezultate în urma distrugerii unei drone sau schimbarea necontrolată a traiectoriei acesteia pot produce efecte imprevizibile într-o zonă locuită.”
În acest context, pilotul consideră că întrebarea corectă nu este de ce s-a tras în Estonia, ci dacă o intervenție similară ar fi avut aceleași consecințe în cazul unui oraș precum Galați.
„De aceea, întrebarea nu este «de ce s-a tras în Estonia», ci «ar fi fost aceleaşi consecinţele asupra unui oraş precum Galaţi»? Iar răspunsul este «cel mai probabil, nu»”, a afirmat militarul.
El a subliniat că obiectivul principal al forțelor armate este protejarea populației, iar uneori cea mai dificilă decizie este alegerea soluției care reduce cel mai mult riscurile.
„Rolul militarilor este să elimine ameninţările, dar şi să protejeze oamenii. Uneori, cea mai dificilă decizie este să alegi soluţia care reduce cel mai mult riscul pentru populaţie”, a declarat Pavelescu.
Cum explică autoritățile imposibilitatea unei intervenții rapide
După incidentul de la Galați, Ministerul Apărării Naționale a publicat materiale video și explicații tehnice prin care a încercat să clarifice de ce drona nu a fost doborâtă înainte de impact.
Autoritățile au precizat că România dispune de una dintre cele mai moderne legislații din regiune în ceea ce privește neutralizarea aparatelor de zbor care pătrund ilegal în spațiul aerian național.
Totuși, legea nu permite folosirea armamentului fără evaluarea atentă a riscurilor.
„Avem una din cele mai avansate legi care ne permite să neutralizăm dronele ce pătrund neautorizat în spațiul aerian național. Însă nu înseamnă că putem folosi armamentul letal în mod discreționar. Putem face uz de armă, însă numai dacă siguranța cetățenilor nu este pusă în pericol”, a transmis Ministerul Apărării.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al MApN, colonelul Cristian Popovici, a explicat dificultatea reală a unor astfel de operațiuni.
Potrivit acestuia, doborârea unei drone de mici dimensiuni este una dintre cele mai complicate misiuni pentru orice sistem militar modern.
„Nu poţi să tragi cu tunul de 2×30 mm. Nu poţi face foc de baraj, ca Saddam Hussein”, a declarat colonelul Popovici.
Explicațiile vin după ce președintele Nicușor Dan a afirmat că drona care a lovit blocul din Galați făcea parte dintr-un grup de 43 de drone care traversau spațiul ucrainean în timpul unui atac lansat de Rusia.
Potrivit șefului statului, una dintre drone ar fi fost lovită de apărarea ucraineană în apropierea orașului Reni, iar în urma impactului și-ar fi schimbat traiectoria și ar fi ajuns pe teritoriul României.
