Loredana Ionescu
Discuțiile dintre reprezentanții Federației Ruse și ai Ucrainei, desfășurate luni la Istanbul, s-au soldat cu prezentarea oficială a unui memorandum detaliat din partea Moscovei, ce include condițiile impuse de Rusia pentru acceptarea unui armistițiu de 30 de zile. Documentul, publicat de agențiile TASS și RIA Novosti și relatat de AFP, conturează două variante de abordare a armistițiului: o retragere teritorială completă a Ucrainei și un pachet de propuneri mai larg, care include multiple cerințe de natură politică, militară și economică.
Ce cere Vladimir Putin în schimbul unui armistițiu de 30 de zile în Ucraina
Opțiunea 1: Retragerea teritorială completă
Această variantă prevede ca Ucraina să se retragă complet din cele patru regiuni parțial ocupate de trupele ruse: Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson. Aceste teritorii sunt revendicate în totalitate de Moscova, care solicită evacuarea armatei ucrainene din zonele respective.
Armistițiul de 30 de zile ar urma să intre în vigoare odată cu începerea retragerii forțelor ucrainene. Acestea ar trebui să se repoziționeze la o distanță stabilită de comun acord față de granița ruso-ucraineană. Documentul nu prevede un termen limită strict pentru finalizarea retragerii, însă impune ca procesul să fie verificabil de către observatori internaționali.
Opțiunea 2: „Pachetul de propuneri” – o serie de condiții politice și militare
Cea de-a doua variantă propusă de Rusia este un pachet mai complex de măsuri, care nu solicită în mod explicit cedarea imediată a teritoriilor ocupate, dar impune o listă amplă de cerințe:
-
Interzicerea imediată a mobilizării militare ucrainene și inițierea procesului de demobilizare;
-
Încetarea completă a sprijinului militar extern, a schimbului de informații și a asistenței prin satelit;
-
Garanții că nu vor fi desfășurate operațiuni de sabotaj pe teritoriul Federației Ruse;
-
Amnistie bilaterală pentru civilii reținuți de ambele părți;
-
Organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare în termen de 100 de zile de la ridicarea legii marțiale în Ucraina;
-
Retragerea completă a personalului militar străin din Ucraina;
-
Restricționarea mișcărilor forțelor ucrainene în afara regiunilor de frontieră.
Acest „pachet de propuneri” este însoțit de o serie de cerințe suplimentare considerate de Kiev și aliații săi ca fiind inacceptabile, potrivit Antena3 CNN
Memorandumul include mai multe puncte
Memorandumul include mai multe puncte suplimentare care vizează restructurarea profundă a sistemului politic, militar și instituțional al Ucrainei:
-
Recunoașterea internațională a suveranității Rusiei asupra Crimeei și a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson;
-
Angajamentul ferm al Ucrainei de a rămâne un stat neutru și de a nu adera la nicio alianță militară, inclusiv NATO;
-
Acordarea statutului oficial limbii ruse în întreaga Ucraină;
-
Ridicarea sancțiunilor economice aplicate de Ucraina Rusiei și angajamentul de a nu introduce altele în viitor;
-
Reluarea tranzitului de gaze naturale rusești prin Ucraina și restabilirea completă a relațiilor comerciale, diplomatice și logistice;
-
Renunțarea reciprocă la orice revendicări privind despăgubiri de război;
-
Impunerea unor limite stricte asupra dimensiunii și structurii armatei ucrainene;
-
Interzicerea promovării și glorificării ideologiilor considerate de Rusia drept „naziste sau neonaziste” și dizolvarea partidelor naționaliste;
-
Confirmarea statutului non-nuclear al Ucrainei;
-
Eliminarea tuturor restricțiilor legale asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.
Kievul nu a comentat public memorandumului. Se pregătește cel mai mare schimb de prizonieri
Până în acest moment, oficialii ucraineni nu au făcut publică o poziție oficială privind conținutul documentului propus de Federația Rusă. După întâlnirea de la Istanbul, autoritățile de la Kiev au declarat doar că nu s-a discutat în detaliu pe marginea memorandumului, dar s-au stabilit anumite angajamente umanitare.
Printre acestea, se numără un nou schimb de prizonieri, considerat cel mai mare de până acum. Cele două părți ar urma să facă un schimb simultan de 1.200 de prizonieri, depășind astfel precedentul schimb de 1.000 de persoane realizat după prima rundă de negocieri desfășurată luna trecută.
Acest gest este considerat un semn de bunăvoință limitată, dar nu și o deschidere reală pentru acceptarea condițiilor impuse de partea rusă, pe care Kievul le-a respins constant în ultimele luni.
Zelenski cere sprijin internațional pentru contracararea presiunii ruse
În paralel cu negocierile, președintele Volodimir Zelenski i-a cerut fostului președinte american Donald Trump să adopte o poziție fermă și să susțină noi sancțiuni împotriva Rusiei.
„Aşteptăm cu adevărat ca Trump să ia măsuri energice. Aşteptăm să susţină sancţiunile pentru a constrânge Rusia să pună capăt războiului, sau cel puţin să treacă la primul pas, şi anume un armistiţiu”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă, relatează Digi24.
te pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.
Zelenski și alți oficiali ucraineni atrag atenția că Rusia nu caută o încetare reală a conflictului, ci o „pauză tactică” care să-i permită refacerea forțelor și reluarea ofensivei în condiții mai favorabile.
Până la un acord concret, conflictul din Ucraina continuă, iar comunitatea internațională rămâne divizată între susținerea Kievului și presiuni diplomatice pentru negocieri, în condițiile unei formule de pace considerate dezechilibrate de către guvernul ucrainean.
Sursa foto: Arhivă
