Ce este astmul de furtună și de ce poate deveni periculos. Medicii avertizează asupra riscului crescut în zilele cu polen și vijelii

Tusea intensă, respirația șuierătoare, senzația de apăsare în piept și lipsa bruscă de aer, apărute înaintea sau în timpul unei furtuni de vară, pot indica declanșarea unui episod de astm de furtună. Fenomenul respirator este mai puțin cunoscut în România, însă medicii avertizează că poate afecta atât persoanele diagnosticate cu astm, cât și copiii sau adulții care suferă de alergii la polen, fără să știe că au și o sensibilitate bronșică.

Citește și

Doliu în familia lui Miraj Tzunami! Fiica artistului și-a luat rămas-bun printr-un mesaj dureros

Astmul de furtună nu reprezintă o boală separată, ci o reacție acută a căilor respiratorii, favorizată de o combinație de factori meteorologici și alergeni. Curenții puternici de aer, umiditatea ridicată și cantitățile mari de polen pot transforma particulele obișnuite în fragmente microscopice, capabile să pătrundă adânc în bronhii.

Specialiștii atrag atenția că legătura dintre furtună și criza respiratorie este adesea trecută cu vederea. Mulți pacienți ajung la camera de gardă cu dificultăți severe de respirație, însă episodul este înregistrat drept bronhospasm, reacție alergică sau criză obișnuită de astm.

Ce înseamnă, de fapt, astmul de furtună

Denumirea de „astm de furtună” descrie apariția unor crize respiratorii în contextul furtunilor puternice, în special în perioadele cu niveluri ridicate de polen în atmosferă.

Fenomenul apare cel mai des în zilele foarte calde, urmate de schimbări bruște ale vremii. Înaintea furtunii, curenții de aer pot ridica și transporta cantități mari de polen. Ulterior, rafalele puternice îl aduc spre nivelul solului, exact în zona în care oamenii respiră.

Umiditatea ridicată joacă un rol esențial. Particulele de polen absorb apă, se umflă și se fragmentează în bucăți foarte mici.

În mod normal, particulele întregi de polen sunt reținute în mare parte la nivelul nasului și gâtului. Ele pot provoca strănut, secreții nazale, mâncărimi și lăcrimarea ochilor.

Fragmentele microscopice rezultate în timpul furtunii pot trece însă de această barieră naturală. Ele ajung în căile respiratorii inferioare și pot pătrunde până în bronhii.

Odată inhalate, aceste fragmente pot provoca inflamație, iritație și îngustarea căilor respiratorii. Rezultatul poate fi o criză severă de astm, instalată într-un interval relativ scurt.

De ce ploaia nu curăță întotdeauna aerul

În mod obișnuit, ploaia este considerată benefică pentru persoanele alergice. După o ploaie calmă, concentrația de polen din aer poate scădea, iar simptomele se pot diminua temporar.

În cazul furtunilor puternice de vară, mecanismul este diferit. Vântul și curenții descendenți pot concentra polenul aproape de sol, iar umiditatea îl poate sparge în particule mult mai periculoase pentru bronhii.

„În mod obişnuit, ploaia este considerată benefică pentru persoanele alergice, deoarece curăţă temporar aerul de polen. În cazul furtunilor puternice de vară, efectul poate fi însă exact invers. Curenţii de aer aduc spre sol cantităţi mari de polen aflate în straturile superioare ale atmosferei”, a explicat prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică din cadrul Spitalului Județean Timișoara.

Specialistul a arătat că umiditatea poate transforma particulele obișnuite de polen în fragmente suficient de mici pentru a ajunge în bronhii.

„Din cauza umidităţii, particulele de polen absorb apă şi se sparg în fragmente extrem de mici. Dacă particulele întregi sunt oprite, de cele mai multe ori, în nas şi în gât, fragmentele rezultate pot pătrunde adânc în căile respiratorii şi pot ajunge până la nivelul bronhiilor. Odată inhalate, acestea pot provoca inflamaţia şi îngustarea căilor respiratorii, declanşând o criză de astm”, a declarat medicul, potrivit RTV. 

Fenomenul este dificil de identificat în România

În România nu există statistici clare privind numărul episoadelor de astm de furtună. Medicii consideră că fenomenul este subraportat, deoarece legătura dintre agravarea simptomelor și condițiile meteorologice nu este observată întotdeauna.

Un copil poate ajunge la urgență cu tuse, respirație dificilă și bronhospasm. Diagnosticul imediat va viza criza respiratorie, fără ca furtuna și concentrația de polen din orele anterioare să fie menționate.

„Copilul ajunge la camera de gardă cu dificultăţi de respiraţie, iar cazul este înregistrat ca o criză de astm, un episod de bronhospasm sau o reacţie alergică. Legătura cu furtuna şi concentraţia ridicată de polen trece de cele mai multe ori neobservată”, au transmis reprezentanții Compartimentului de Pneumologie Pediatrică al Spitalului Județean Timișoara, conform sursei citate.

Lipsa raportării face dificilă estimarea dimensiunii reale a problemei. Este posibil ca numeroase episoade să fie tratate drept crize obișnuite de astm, fără să fie analizat contextul meteorologic.

Recunoașterea fenomenului este importantă pentru prevenție. Dacă părinții și pacienții știu că furtunile pot amplifica riscul, pot lua măsuri înainte ca simptomele să se agraveze.

Cine prezintă cel mai mare risc

Cei mai vulnerabili sunt copiii și adulții diagnosticați cu astm alergic. Riscul este și mai mare atunci când boala nu este controlată corespunzător sau tratamentul prescris nu este administrat constant.

Pacienții care întrerup tratamentul de fond imediat ce se simt mai bine pot avea căi respiratorii mai sensibile. În aceste condiții, expunerea bruscă la o cantitate mare de alergeni poate provoca o reacție severă.

Sunt expuse și persoanele care nu au fost diagnosticate cu astm, dar prezintă alergie la polen. Unele dintre ele au doar simptome nazale și oculare în mod obișnuit.

Strănutul, nasul înfundat, secrețiile nazale, mâncărimile în nas și lăcrimarea ochilor pot fi singurele semne observate în sezonul alergic.

În timpul unei furtuni, fragmentele fine de polen pot ajunge însă în bronhii și pot declanșa pentru prima dată o criză de respirație șuierătoare.

Acesta este unul dintre motivele pentru care fenomenul poate surprinde inclusiv persoane care nu s-au confruntat anterior cu un diagnostic pulmonar.

Ce tipuri de polen sunt implicate

Astmul de furtună este întâlnit mai ales în perioadele cu concentrații ridicate de polen provenit de la graminee. Aceste plante eliberează cantități importante de polen, în special în lunile calde.

Riscul crește atunci când mai multe zile călduroase și uscate sunt urmate de o furtună puternică. În această perioadă, în atmosferă se poate acumula o cantitate mare de polen.

Vântul îl poate transporta pe distanțe considerabile, iar schimbările bruște de temperatură și umiditate contribuie la fragmentarea particulelor.

Și alți alergeni din aer pot avea un rol, însă polenul de graminee este frecvent menționat în asociere cu acest fenomen.

Persoanele care cunosc tipul de polen la care sunt alergice pot urmări prognozele privind concentrația acestuia. În zilele cu valori ridicate, precauțiile trebuie intensificate.

Cum se manifestă astmul de furtună

Simptomele pot apărea brusc, uneori chiar în primele minute sau ore ale furtunii.

Tusea repetată și greu de controlat este unul dintre cele mai frecvente semne. Aceasta poate fi însoțită de respirație șuierătoare, cunoscută și sub denumirea de wheezing.

Persoana afectată poate simți o apăsare puternică în piept. Respirația devine dificilă, iar senzația de lipsă de aer se poate accentua rapid.

La copii, părinții pot observa că cel mic respiră mai repede, își folosește intens mușchii pieptului și ai abdomenului sau nu poate rosti propoziții întregi.

Copilul poate deveni agitat, speriat și obosit. În formele severe, somnolența poate reprezenta un semn de epuizare respiratorie.

Simptomele nu trebuie confundate cu o simplă reacție la schimbarea vremii. O respirație dificilă apărută brusc necesită atenție imediată.

Ce măsuri trebuie luate înaintea furtunii

Medicii recomandă părinților copiilor cu astm sau alergie la polen să urmărească avertizările meteorologice.

Atunci când se anunță o furtună, ferestrele trebuie închise, mai ales în intervalul în care vântul este puternic.

Copiii ar trebui să rămână în interior, într-un spațiu protejat. Nu este recomandată joaca în aer liber înaintea furtunii, chiar dacă ploaia nu a început încă.

Riscul poate fi crescut tocmai în perioada în care vântul aduce spre sol cantități mari de polen.

În locuință poate fi folosit un sistem de filtrare a aerului, dacă acesta este disponibil. Aparatele de aer condiționat trebuie utilizate cu filtrele întreținute și curățate corespunzător.

Hainele purtate afară pot reține polen. Este util ca acestea să fie schimbate după revenirea în casă, iar copilul să își spele fața și mâinile.

Tratamentul nu trebuie întrerupt când copilul se simte bine

Una dintre cele mai importante recomandări privește respectarea tratamentului de control prescris de medic.

Unii părinți reduc sau întrerup medicația atunci când copilul nu mai tușește și respiră normal. O astfel de decizie nu trebuie luată fără consult medical.

Tratamentul de fond are rolul de a reduce inflamația căilor respiratorii și riscul apariției unor crize severe.

„Atunci când se anunţă o furtună, recomandarea pentru părinţii copiilor alergici la polen sau diagnosticaţi cu astm este să închidă ferestrele şi să îi ţină pe cei mici în interior. Copilul trebuie să urmeze tratamentul prescris şi să aibă la îndemână medicaţia indicată pentru situaţiile în care simptomele se agravează”, a declarat Ioana Ciucă, potrivit aceleași surse.

Medicul a subliniat că tratamentul nu trebuie abandonat doar pentru că simptomele sunt absente într-o anumită perioadă.

„Tratamentul de control nu trebuie întrerupt doar pentru că, într-o anumită perioadă, copilul se simte bine. Tocmai administrarea corectă a acestuia reduce riscul apariţiei unei crize severe”, a precizat specialistul.

Medicația de urgență trebuie păstrată la îndemână și folosită exact conform planului stabilit de medic.

Când trebuie solicitat ajutor medical de urgență

Părinții trebuie să apeleze imediat serviciile medicale atunci când copilul respiră cu dificultate sau starea lui se agravează rapid.

Un semnal de alarmă este imposibilitatea de a vorbi normal din cauza lipsei de aer. Copilul poate rosti doar câteva cuvinte înainte de a fi nevoit să inspire.

Respirația foarte rapidă, efortul vizibil la nivelul toracelui și apariția unei stări de agitație trebuie tratate cu seriozitate.

Somnolența neobișnuită poate indica faptul că organismul este epuizat și nu mai reușește să compenseze lipsa de aer.

Colorarea albăstruie sau violacee a buzelor, denumită cianoză, este o urgență medicală majoră.

Ajutorul trebuie cerut și dacă medicația de salvare nu produce ameliorarea așteptată sau efectul durează foarte puțin.

Într-o criză severă, fiecare minut poate conta. Părinții nu trebuie să aștepte ca simptomele să dispară singure.

Schimbările climatice pot amplifica fenomenul

Specialiștii avertizează că modificările climatice pot crea condiții favorabile pentru apariția mai frecventă a episoadelor de astm de furtună.

Creșterea temperaturilor poate prelungi perioadele de polenizare. Unele plante pot produce polen pentru un interval mai lung, iar concentrațiile din aer pot deveni mai mari.

Fenomele meteorologice extreme, inclusiv furtunile violente și schimbările bruște de temperatură, sunt alte elemente care pot accentua riscul.

Alternanța dintre perioade foarte calde și episoade de ploi torențiale poate favoriza transportul și fragmentarea polenului.

Persoanele alergice pot ajunge astfel să fie expuse mai mult timp și la cantități mai mari de alergeni.

Medicii consideră că sistemele de sănătate trebuie să acorde mai multă atenție relației dintre condițiile meteorologice și numărul crizelor respiratorii.

Cum poate fi redus riscul unei crize

Prevenția începe prin diagnosticarea corectă a alergiilor și astmului. Copiii care tușesc frecvent, respiră șuierător sau obosesc repede trebuie evaluați de un medic.

O alergie nazală aparent ușoară poate fi însoțită de sensibilitate la nivelul bronhiilor.

Planul de tratament trebuie respectat, iar controalele periodice nu trebuie amânate.

În zilele cu polen ridicat și furtuni anunțate, expunerea în exterior trebuie limitată. Ferestrele locuinței și ale mașinii pot fi ținute închise.

Pacienții trebuie să știe care sunt primele semne ale agravării și cum se folosește corect inhalatorul recomandat.

În cazul copiilor, profesorii, bunicii și ceilalți adulți care îi supraveghează trebuie informați despre diagnostic și despre măsurile necesare în timpul unei crize.

Astmul de furtună poate fi sever, însă recunoașterea riscului și aplicarea rapidă a măsurilor de protecție pot preveni multe dintre complicații.

Sursa foto: Arhivă