Loredana Ionescu
Tot mai mulți români se confruntă cu probleme financiare grave, pe fondul creșterii ratelor bancare, al scumpirilor și al datoriilor acumulate în ultimii ani. Pentru multe familii, plata creditelor, a leasingurilor sau a împrumuturilor de consum a devenit aproape imposibilă, iar executările silite și popririle pe salarii sunt tot mai frevente.
În acest context, falimentul personal începe să fie văzut ca o soluție legală pentru cei care nu mai reușesc să își achite obligațiile financiare. Puțini știu însă că legea insolvenței persoanelor fizice permite suspendarea executărilor silite și reorganizarea datoriilor într-un mod controlat.
Tot mai mulți români ajung în imposibilitate de plată
În ultimii ani, creditarea a crescut puternic în România. Multe familii au apelat la credite ipotecare, împrumuturi pentru renovări, mașini sau cheltuieli curente.
În paralel, majorarea dobânzilor și creșterea costului vieții au făcut ca multe persoane să nu mai poată ține pasul cu ratele lunare.
Datele oficiale arată că sute de mii de români înregistrează întârzieri la plata creditelor. În numeroase cazuri, băncile și recuperatorii de creanțe au început procedurile de executare silită.
Acest lucru poate însemna poprirea salariului, blocarea conturilor bancare sau chiar pierderea unor bunuri.
Ce este falimentul personal
Falimentul personal, cunoscut și sub denumirea de insolvența persoanelor fizice, este o procedură legală destinată persoanelor care nu își mai pot plăti datoriile.
Procedura a fost creată pentru românii aflați în imposibilitate de plată, adică pentru cei ale căror venituri nu mai acoperă obligațiile financiare lunare.
Prin această măsură, persoana îndatorată poate cere protecție legală împotriva executărilor silite și poate obține un plan de reorganizare a datoriilor.
Scopul procedurii este redresarea financiară a debitorului și evitarea acumulării unor datorii imposibil de achitat.
Cum poate fi suspendată executarea silită
Unul dintre cele mai importante efecte ale procedurii este posibilitatea suspendării executărilor silite și a popririlor.
Persoana care solicită intrarea în insolvență trebuie să demonstreze că nu mai poate face față obligațiilor financiare și că situația sa economică este grav afectată.
Cererea se depune la comisiile teritoriale aflate în coordonarea Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
După analizarea situației financiare, autoritățile pot aproba deschiderea procedurii și stabilirea unui plan de rambursare.
În această perioadă, executările silite pot fi suspendate, iar debitorul beneficiază de protecție legală.
Plan de rambursare pe maximum cinci ani
Legea prevede posibilitatea stabilirii unui plan de rambursare pentru o perioadă de până la cinci ani.
În funcție de venituri și de valoarea datoriilor, persoana aflată în insolvență trebuie să achite lunar anumite sume conform planului aprobat.
Scopul este ca debitorul să poată continua să trăiască decent, fără presiunea constantă a executărilor și a penalităților.
În anumite situații, dacă persoana respectă obligațiile stabilite și achită o parte importantă din datorii, o parte din sumele rămase poate fi ștearsă la finalul procedurii.
Cine poate solicita falimentul personal
Procedura poate fi cerută de persoanele care dovedesc că nu mai pot achita datoriile scadente și că problemele financiare nu sunt temporare.
Autoritățile analizează veniturile, cheltuielile și situația patrimonială înainte de aprobarea procedurii.
Specialiștii spun că falimentul personal nu reprezintă o „ștergere automată” a tuturor datoriilor, ci o formă de reorganizare financiară controlată.
Totuși, pentru multe persoane aflate sub presiunea popririlor și a executărilor silite, această procedură poate reprezenta singura șansă de redresare financiară, potrivit Cancan.
În contextul dificultăților economice din ultimii ani, tot mai mulți români încep să se informeze despre această variantă legală, mai ales în situațiile în care datoriile au devenit imposibil de gestionat.
Sursa foto: Arhivă
