Saghin Sabrina
Ajunul Bobotezei este o zi importantă în calendarul ortodox, marcată printr-un post sever, care pregătește credincioșii pentru una dintre cele mai importante sărbători.
Aceasta este o perioadă de reflecție spirituală, în care credincioșii se apropie de Dumnezeu prin rugăciune și sacrificiu. În data de 5 ianuarie 2025, există o serie de tradiții și obiceiuri pe care credincioșii le respectă.
Ce nu trebuie să ai pe masă în ajunul Bobotezei
În ajunul Bobotezei, se ține post negru, o tradiție religioasă adânc înrădăcinată în rândul credincioșilor ortodocși. Conform acestei practici, credincioșii nu trebuie să consume nicio mâncare și băutură până la asfințit, ziua fiind dedicată rugăciunii, meditației și curățirii sufletești. Scopul postului negru este de a pregăti trupul și spiritul pentru sărbătoarea Bobotezei, care celebrează botezul Mântuitorului în râul Iordan.
În cazul în care cineva nu poate respecta postul total din motive de sănătate sau alte circumstanțe, există totuși recomandări clare de a se abține cel puțin de la produsele de origine animală. Astfel, în ajunul Bobotezei, nu trebuie să ai pe masă carne, ouă, lapte sau brânză, întrucât aceste alimente sunt considerate „grele” și nu corespund învățăturii tradiționale legate de post. Produsele de origine animală pot împovăra trupul și pot interfera cu scopul spiritual al postului, care este acela de a purifica atât corpul, cât și sufletul. Deși nu toți credincioșii pot ține post negru, abstinența de la carne și alte produse de origine animală rămâne o recomandare importantă.
Astfel, credincioșii nu trebuie să aibă pe mese produse din origine animală și ar trebui să se abțină să le consume astăzi. Aceasta nu doar că respectă tradiția Bisericii, dar ajută și la aprofundarea sensului spiritual al zilei. În acest fel, ajunul Bobotezei devine o perioadă de reflexie, de reculegere și de pregătire interioară, iar mâncărurile tradiționale, de obicei bogate în ingrediente de origine animală, nu își găsesc loc în această zi a postului.
Tradiții și obiceiuri din ajunul Bobotezei
În ajunul Bobotezei, credincioșii ortodocși postesc cu smerenie, pregătindu-se astfel să primească cu vrednicie apa sfințită – Agheasma Mare. În anumite regiuni din țară, în special în Moldova, tradiția este ca, în perioada de opt zile între 5 și 14 ianuarie, oamenii să guste din Agheasma Mare în fiecare zi, după ce au ținut post. De asemenea, cei care nu pot primi Sfânta Împărtășanie din diverse motive pot primi, cu binecuvântarea duhovnicului, permisiunea de a consuma Agheasma.
În această zi de post, credincioșii respectă o tradiție specială în ceea ce privește masa pregătită în ajunul Bobotezei. Această masă este similară cu cea din ajunul Crăciunului și este așezată în „camera de curat”.
Sub fața de masă, se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț al mesei se așează câte un bulgăre de sare. Tradiția spune că, deasupra acestei mese, se pun douăsprezece feluri de mâncare, fiecare având o semnificație religioasă și culturală profundă.
Printre acestea se numără coliva, preparată din grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere și amestecat cu nucă pisată, dar și bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate și sarmale („găluște”) umplute cu crupe.
Un alt preparat tradițional este borșul de „burechiușe” sau „urechiușele babei”, care este un borș de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci și lipiți în formă de urechiușe. În plus, se servesc borș de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post cu varză acră – și plăcinte cu mac. Toate aceste preparate sunt pregătite cu multă evlavie și respect față de tradițiile străvechi.
Obiceiul aflării ursitului este o tradiție populară în care fetele nemăritate încearcă să afle cine le va deveni soț în viitor. În noaptea de ajun, ele pun un fir de busuioc sub pernă, iar dimineața urmează să aibă un vis care le va indica viitorul soț. În multe zone ale țării, busuiocul trebuie cerut sau furat de la preot pentru a fi considerat cu adevărat eficient în aflarea ursitului.
De asemenea, există o credință că fetele care pun busuioc la streașina casei și găsesc chiciură pe el a doua zi se vor căsători cu un bărbat bogat. O altă tradiție spune că, dacă fetele se împiedică și cad pe gheață în această zi, căsătoria lor va fi foarte apropiată.
În alte regiuni, în Ajunul Bobotezei, obiceiul se schimbă, iar fetele consumă o turtă frământată cu 9 degete din 8 linguri de făină și o lingură de sare. După aceea, ele își leagă un fir roșu de mătase pe inelar. Se spune că persoana care le va adresa un cuvânt în vis și le va aduce apă pentru a-și potoli setea este soțul lor predestinat.
