Georgescu Dragos
La scurt timp după depunerea jurământului și învestirea oficială în funcția de președinte al României, Nicușor Dan a început să-și pună în aplicare agenda guvernamentală cu o serie de întâlniri și consultări importante. Marți dimineață, noul președinte a anunțat că va avea discuții cu mai mulți miniștri interimari și reprezentanți ai unor instituții-cheie pentru a analiza gravitatea deficitului bugetar și pentru a căuta soluții rapide în fața situației financiare dificile în care se află România.
Ce program are Nicușor Dan în prima zi ca președinte. Primele măsuri pe care urmează să le ia
Printre primii oficiali invitați la Palatul Cotroceni se numără Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. De asemenea, la întâlnire participă și reprezentanți ai Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), o instituție crucială în gestionarea fondurilor destinate tranziției verzi și proiectelor de mediu.
În cadrul declarației de presă susținute la prima oră, Nicușor Dan a punctat că obiectivul întâlnirilor de marți este evaluarea corectă a deficitului bugetar și a consecințelor sale asupra funcționării statului. Noua conducere a țării se confruntă deja cu provocări majore în ceea ce privește echilibrul financiar, iar lipsa unui plan clar în acest sens ar putea compromite programe importante, inclusiv cele finanțate prin fonduri europene.
„Discuțiile vor fi despre deficit. Să vedem care este dimensiunea reală a problemei și cum ne putem raporta la ea din punct de vedere instituțional”, a declarat președintele, adăugând că este important să existe o coordonare coerentă între ministere, pentru ca politicile bugetare să reflecte prioritățile strategice ale statului român.
Această primă etapă de consultare tehnică cu miniștrii și experții financiari va fi urmată, începând de miercuri, de negocieri politice intense cu liderii tuturor partidelor parlamentare. Este un semnal clar că Nicușor Dan vrea să abordeze criza financiară cu seriozitate și să implice toți actorii politici într-un dialog instituțional bazat pe date reale, nu pe speculații sau declarații publice fără acoperire.
Consultări maraton cu partidele: de la 9.00 la 20.00
În cadrul aceleiași declarații, președintele a anunțat că miercuri, 29 mai, va organiza consultări succesive cu toate formațiunile parlamentare, într-un interval extins, de la ora 9.00 dimineața până la ora 20.00 seara. Fiecărei formațiuni politice i-au fost alocate câte 90 de minute, timp în care vor avea loc discuții despre soluțiile propuse pentru redresarea economică, măsuri legislative urgente și posibile alianțe sau susțineri în Parlament.
„Am vorbit cu liderii la telefon. Toți și-au confirmat participarea. Am insistat să avem o discuție aplicată, fără atacuri politice, doar pe soluții și priorități bugetare”, a mai declarat președintele României.
Această inițiativă vine într-un moment critic pentru clasa politică, aflată în continuare într-o stare de fragmentare și lipsă de consens. Lipsa unei majorități clare în Parlament, în paralel cu creșterea deficitului bugetar și a inflației, pune o presiune suplimentară pe echipa prezidențială și pe liderii de partid, forțând o formă de colaborare care până acum părea improbabilă.
Deficitul bugetar cu care se confruntă România a fost, în ultimele luni, subiectul mai multor avertismente venite din partea Comisiei Europene și a agențiilor de rating. Cheltuielile publice ridicate, combinate cu o colectare fiscală deficitară și cu dificultăți în atragerea fondurilor europene, au dus la o situație instabilă în ceea ce privește echilibrul bugetar. Estimările recente arată că România ar putea depăși cu mult ținta de deficit stabilită prin angajamentele asumate față de Bruxelles.
În acest context, președintele Nicușor Dan pare decis să abordeze frontal această problemă, apelând la colaborare interinstituțională și la o responsabilizare a tuturor forțelor politice. Mesajul transmis este clar: nu mai este timp pentru jocuri politice sau pentru tergiversarea deciziilor. Este nevoie de măsuri rapide, dar și de o viziune coerentă pe termen mediu și lung.
De altfel, printre temele prioritare care vor fi abordate în cadrul consultărilor politice se află și legea bugetului pe anul viitor, dar și posibile modificări fiscale, ajustări în privința salariilor din sectorul public și reanalizarea unor scheme de sprijin care au devenit nesustenabile.
Instituții implicate: AFM, un actor cheie în criza fondurilor
Prezența conducerii Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) la întâlnirea de marți demonstrează că noul președinte își dorește o evaluare nu doar a deficitului bugetar general, ci și a problemelor specifice din domeniul investițiilor verzi și al tranziției energetice. În ultimii ani, AFM a avut un rol important în implementarea programelor de mediu, dar a fost criticată pentru blocaje birocratice, întârzieri în plata subvențiilor și o lipsă de transparență în distribuirea fondurilor.
Prin această consultare, Palatul Cotroceni își propune să afle care sunt riscurile de blocaj în programele verzi, cum ar fi Rabla Plus, Casa Verde Fotovoltaice sau programele de eficiență energetică pentru autoritățile locale. În același timp, este luată în calcul și posibilitatea realocării unor fonduri europene pentru a acoperi zonele de risc din bugetul general.
Primul gest oficial al lui Nicușor Dan în calitate de președinte – întâlnirea tehnică cu miniștrii și instituțiile publice înainte de consultările politice – pare să indice un stil de lucru pragmatic, orientat către rezultate concrete, nu către gesturi simbolice. În loc să adopte o poziție pur ceremonială sau să se limiteze la discursuri, noul președinte pare să intre direct în miezul problemelor, abordând criza cu rigoare și disciplină.
Această schimbare de stil este vizibilă și în comunicarea publică. În locul unor declarații ambigue sau al atacurilor la adresa opoziției, discursul lui Nicușor Dan este tehnic, detaliat și orientat către colaborare. Insistența asupra consultărilor extinse, desfășurate într-o singură zi, sugerează un efort organizatoric major și o dorință reală de a evita blocajele instituționale.
Mai mult decât atât, contactele telefonice directe cu liderii politici, confirmate chiar de președinte, arată că s-au depășit anumite bariere de comunicare care au existat în trecut. În loc să aștepte ca partidele să trimită propuneri sau să formuleze poziții în presă, noul lider a decis să ia inițiativa și să aducă toate forțele politice la aceeași masă.
