Grigore Madalina
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat vineri raportul trimestrial asupra inflației, explicând cum au influențat ultimele modificări fiscale evoluția prețurilor. Potrivit acestuia, efectele majorării TVA și eliminării plafonării la energia electrică s-au transmis diferit în piață, în funcție de categoria de produse.
Isărescu a arătat că majorarea cotelor TVA din luna august s-a reflectat aproape integral în facturile la energie electrică, gaze naturale și diverse servicii, în timp ce la legume, fructe și o parte din carburanți impactul a fost redus.
BNR a revizuit în creștere prognoza pentru inflație, estimând o rată de 9,6% în decembrie 2025 și de 3,7% în decembrie 2026. Guvernatorul a explicat că accelerarea inflației în trimestrul al treilea a venit ca urmare a mai multor factori: eliminarea plafonelor la energie, creșterea cotelor TVA și ajustarea accizelor, dar și majorarea costurilor cu forța de muncă în industria alimentară și în sectorul serviciilor.
Reacția lui Isărescu când a fost întrebat dacă euro ar putea scădea sub 5 lei
În același timp, cererea de consum s-a temperat, iar prețurile internaționale ale petrolului au evoluat echilibrat. Isărescu a menționat și că există segmente care au înregistrat ieftiniri în ultimele luni. „Au scăzut consistent prețurile legumelor și fructelor”, a declarat guvernatorul.
În timpul conferinței, Isărescu a fost întrebat de jurnaliști dacă cursul euro ar putea coborî sub 5 lei. Guvernatorul a zâmbit larg înainte de a răspunde: „Categoric nu”.
Impactul creșterii TVA
Guvernatorul a detaliat felul în care majorarea TVA din august s-a transmis în prețuri. La energie electrică, eliminarea plafonării în iulie a generat un impact de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației. În cazul TVA, efectul s-a transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat.
Isărescu a explicat că în zona legumelor și fructelor impactul a fost limitat de dinamica pieței. „Atunci când există supraofertă, cum se întâmplă în timpul verii, se pot majora taxele, dar nu se reflectă automat în creșteri de prețuri; producătorul caută să-și vândă produsele”, a spus guvernatorul.
La combustibili, aproximativ jumătate din scumpirea asociată TVA s-a reflectat în prețurile de la pompă. În schimb, în cazul energiei electrice, gazelor naturale, serviciilor și bunurilor alimentare procesate, majorările au depășit strict efectul TVA, fiind influențate de factori suplimentari.
Isărescu a adăugat că nu vede o nouă creștere a TVA în 2026 și a subliniat că această taxă nu ar trebui modificată din nou. „Nu cred că TVA-ul va mai crește în 2026”, a spus el.
Factorii care reduc presiunea inflaționistă
Guvernatorul a enumerat și elementele care temperează inflația. Printre acestea se numără încetinirea dinamicii salariilor, mai ales în contextul înghețării veniturilor din sectorul public. Incertitudinea privind evoluția economică îi determină pe angajatori să fie prudenți, iar automatizarea și robotizarea reduc nevoia de forță de muncă în unele domenii.
Scăderea consumului populației
Isărescu a atras atenția asupra diminuării evidente a consumului populației. Tendința a început în trimestrul al doilea și continuă în toamnă. Singurele segmente cu cerere încă vizibilă sunt creditele noi pentru consum și cele pentru locuințe.
În ceea ce privește investițiile, guvernatorul a arătat că ritmul lor este aproape stagnant, ceea ce afectează perspectivele de redresare economică. Totuși, absorbția fondurilor europene poate oferi un impuls important, inclusiv pentru zona tehnologică.
„Cifrele pentru anul viitor sunt considerabile: intrările potențiale de fonduri europene și impactul lor pot fi majore, mai ales în ceea ce privește creșterea economică”, a explicat Mugur Isărescu.
