Grigore Madalina
Anca Alexandrescu a reacționat după ce Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu. Realizatoarea TV susține că, din materialele pe care spune că le-a văzut din dosar, nu rezultă, în opinia sa, elemente care să justifice o asemenea măsură. Ea a explicat și de ce a refuzat să publice mai multe capturi de mesaje despre care afirmă că provin din dosar. Declarațiile sale reprezintă propria evaluare a materialelor pe care spune că le-a consultat, nu o concluzie judiciară asupra probelor.
Reacția vine după ce instanța a admis contestația DIICOT și a schimbat măsura controlului judiciar dispusă anterior de Tribunalul București. Atât Călin Georgescu, cât și omul de afaceri Ionel Rusen au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. Decizia este definitivă în privința acestei măsuri preventive.
Anca Alexandrescu invocă prezumția de nevinovăție
Anca Alexandrescu și-a prezentat poziția într-un mesaj publicat după decizia Curții de Apel București.
Realizatoarea TV a început prin a invoca prezumția de nevinovăție și a vorbit despre materialele pe care afirmă că le-a văzut în legătură cu dosarul.
„Orice om se bucură de prezumția de nevinovăție. Așa cum am mai spus deja, ceea ce am văzut eu ca „probe” în dosar, depuse de avocatul reclamantului, nu justifică o astfel de măsură.”
Este evaluarea făcută de Alexandrescu asupra documentelor pe care spune că le-a consultat. Curtea de Apel București a ajuns însă la o altă concluzie în privința măsurii preventive și a admis contestația procurorilor.
Arestarea preventivă nu reprezintă o condamnare și nici o stabilire definitivă a vinovăției. Ea este o măsură procesuală dispusă în timpul desfășurării unui dosar penal.
Călin Georgescu beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție.
De ce spune că nu a publicat capturile de mesaje
Unul dintre cele mai importante elemente din mesajul Ancăi Alexandrescu se referă la mai multe capturi ale unor conversații.
Realizatoarea afirmă că a avut acces la acestea, dar a decis să nu le facă publice.
Motivul invocat este lipsa contextului complet în care mesajele respective ar fi fost transmise.
„Din acest motiv, am refuzat să public acele capturi de mesaje, pentru că scoaterea lor dintr-un context (pe care nu-l știm) poate să pară altceva decât este.”
Alexandrescu atrage astfel atenția asupra modului în care o conversație fragmentată poate fi interpretată atunci când nu sunt cunoscute toate împrejurările în care a avut loc.
Afirmațiile sale despre conținutul și relevanța acelor mesaje reprezintă propria interpretare. Instanța este cea care apreciază probele și argumentele prezentate atunci când decide asupra unei măsuri preventive.
Ce spune despre suma de 1,1 milioane de euro
Anca Alexandrescu s-a referit și la suma de 1,1 milioane de euro aflată în centrul acuzațiilor investigate de procurori.
Realizatoarea susține că, în materialele pe care spune că le-a analizat, nu a identificat o dovadă potrivit căreia o parte din această sumă ar fi ajuns efectiv la Călin Georgescu.
„Nici măcar în referatul procurorilor nu am regăsit vreo dovadă care să indice că vreun euro din cei 1,1 milioane ar fi ajuns la Călin Georgescu. Desigur, rămâne întrebarea de ce acum și de ce așa, când plângerea este foarte veche”, a transmis Anca Alexandrescu.
Aceasta este poziția exprimată public de realizatoarea TV.
Procurorii DIICOT susțin însă, în acuzațiile aflate în cercetare, existența unei scheme prin care un om de afaceri ar fi fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro. Georgescu și ceilalți inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare.
Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile
Curtea de Apel București a pronunțat marți, 29 septembrie, decizia privind măsura preventivă.
Instanța a admis contestația formulată de DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu.
Aceeași măsură a fost dispusă și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen.
Hotărârea este definitivă în ceea ce privește măsura preventivă.
Anterior, Tribunalul București respinsese solicitarea DIICOT privind arestarea preventivă.
Instanța inferioară decisese plasarea sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
DIICOT a contestat soluția.
Călin Georgescu și Ionel Rusen au formulat, la rândul lor, contestații împotriva controlului judiciar.
Curtea de Apel a respins contestațiile inculpaților și a admis contestația procurorilor, schimbând astfel măsura preventivă.
Judecătorii au avut inițial opinii diferite
Decizia Curții de Apel a avut și o particularitate.
Cele două judecătoare care au analizat inițial cauza nu au ajuns la aceeași concluzie în privința măsurii preventive.
Completul inițial era format din Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu.
Pentru că opiniile celor două magistrate au fost diferite, a fost necesară formarea unui complet de divergență.
În complet a intrat un al treilea judecător, Dragoș Mirea.
Votul acestuia a format majoritatea în favoarea arestării preventive pentru 30 de zile.
Prin urmare, soluția finală a fost luată cu majoritate.
Acest aspect este important și în contextul reacțiilor apărute după pronunțarea deciziei. Existența unor opinii diferite în complet arată că magistrații au evaluat diferit necesitatea măsurii preventive, iar soluția a fost stabilită prin mecanismul procedural al completului de divergență.
Ce acuzații sunt cercetate în dosar
Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt cercetați într-un dosar în care procurorii investighează acuzații privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Ancheta a pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău.
Potrivit acuzațiilor procurorilor relatate public, acesta susține că ar fi suferit un prejudiciu de aproximativ 1,1 milioane de euro.
Dosarul vizează o presupusă operațiune prin care omul de afaceri ar fi urmărit obținerea unei finanțări externe.
Procurorii susțin că acestuia i-ar fi fost solicitată o garanție pentru obținerea unei linii de credit.
Ulterior, finanțarea nu s-ar mai fi concretizat, iar banii nu ar fi fost restituiți, potrivit acuzațiilor din anchetă.
Acestea sunt susținerile anchetatorilor și nu trebuie confundate cu fapte stabilite definitiv printr-o condamnare.
Cercetările continuă.
Anca Alexandrescu întreabă „de ce acum și de ce așa”
O altă parte a mesajului publicat de Anca Alexandrescu se referă la momentul în care dosarul a ajuns la actualele măsuri judiciare.
Realizatoarea ridică întrebări privind vechimea plângerii și momentul ales pentru desfășurarea procedurilor.
„Desigur, rămâne întrebarea de ce acum și de ce așa, când plângerea este foarte veche”, a scris aceasta.
Alexandrescu nu prezintă însă, în mesajul citat, dovezi care să stabilească existența unei motivații politice în alegerea momentului.
Întrebarea formulată de ea trebuie, așadar, prezentată ca o opinie și o suspiciune exprimată public, nu ca o concluzie despre motivele procurorilor.
DIICOT a solicitat arestarea preventivă, Tribunalul București a respins inițial cererea, iar Curtea de Apel a admis ulterior contestația procurorilor.
Mesajul politic de la finalul postării
Anca Alexandrescu și-a încheiat postarea cu un comentariu despre situația politică și despre votul de învestitură al Guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Ea a scris:
„P.S. Guvernul globaliștilor neomarxiști, care se dorește a fi condus de trădătorul Mureșan, nu va trece! Și, din păcate, nu vor fi alegeri anticipate”.
Termenii „globaliștilor neomarxiști” și „trădătorul” sunt caracterizări politice folosite de Anca Alexandrescu și nu descrieri factuale ale lui Siegfried Mureșan sau ale Cabinetului propus.
Afirmația potrivit căreia Guvernul Mureșan „nu va trece” reprezintă, de asemenea, poziția și anticiparea exprimată de Alexandrescu înaintea votului parlamentar, nu un rezultat stabilit.
La momentul publicării declarației, Cabinetul urma să fie supus votului Parlamentului, iar pentru învestire erau necesare 233 de voturi.
Arestarea preventivă nu stabilește vinovăția
Cazul lui Călin Georgescu a provocat numeroase reacții politice și publice după hotărârea Curții de Apel.
Din punct de vedere juridic, trebuie făcută însă distincția între măsura preventivă și soluționarea dosarului pe fond.
Curtea de Apel a decis că Georgescu și Rusen trebuie să fie arestați preventiv pentru 30 de zile.
Instanța nu a pronunțat prin această decizie o condamnare definitivă pentru acuzațiile investigate.
Dosarul continuă, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
În acest context, Anca Alexandrescu contestă public soliditatea elementelor pe care afirmă că le-a văzut și explică faptul că a refuzat să publice anumite capturi tocmai pentru că nu cunoaște contextul complet al conversațiilor.
Poziția sa diferă de evaluarea majorității completului Curții de Apel în ceea ce privește necesitatea arestării preventive, iar argumentele juridice complete ale instanței trebuie analizate separat de reacțiile și interpretările apărute în spațiul public.
