Vanatoru Andreea
Ce trebuie să faci cu apa sfințită de Bobotează, după ce ajungi acasă. Sărbătoarea Bobotezei este prăznuită anual pe 6 ianuarie și reprezintă unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin-ortodox. Credincioșii merg de dimineață la biserică pentru a participa la slujba specială și pentru a lua Agheasma Mare. Ce e musai să faci cu apa sfințită, după ce ajungi acasă?
Agheasma Mare are o semnificație aparte
În fiecare an, Boboteaza se sărbătorește pe data de 6 ianuarie. Potrivit tradiției creștine, apa sfințită în ziua Bobotezei, cunoscută sub numele de Agheasma Mare, este considerată o binecuvântare divină cu proprietăți spirituale și terapeutice deosebite. Aceasta se obține în urma unei slujbe solemne, în care preotul invocă harul Duhului Sfânt asupra apei, transformând-o într-un simbol al purificării și protecției.
Agheasma Mare este utilizată în mod special pentru curățirea sufletului și a trupului, având rolul de a îndepărta păcatele minore și de a aduce pace interioară. Preoții subliniază că aceasta nu este doar un simbol, ci un dar dumnezeiesc, destinat vindecării bolilor, alinării suferințelor și protejării împotriva forțelor răului.
În ziua de Bobotează, credincioșii iau parte la sfințirea apei, iar tradiția spune că această apă sfințită rămâne nestricată pe tot parcursul anului, simbolizând prezența continuă a lui Dumnezeu.
Ea poate fi consumată dimineața pe nemâncate, dar și folosită pentru stropirea locuinței, a animalelor sau a grădinilor, ca semn de binecuvântare și protecție.
Unde se păstrează după Bobotează
Agheasma Mare este distinctă de agheasma obișnuită, fiind pregătită doar o dată pe an, la Bobotează, și având o semnificație aparte. Aceasta amintește de botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului și de momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Lui sub formă de porumbel, marcând începutul lucrării Sale divine.
După ce ați ajuns acasă cu agheasma, aceasta se păstrează într-un recipient curat, de preferință din sticlă, și se așază într-un loc special din casă. Este bine să fie acoperită cu un capac pentru a preveni contaminarea și să fie folosită cu grijă pe parcursul anului.
Obiceiuri în ziua de Bobotează
În ajunul Bobotezei, mulți români țin post negru sau mănâncă doar alimente de post. Aceasta este o formă de pregătire spirituală pentru sărbătoare. În unele sate din țară, oamenii păzesc fântânile pentru a preveni „spurcarea” lor de către cei care aruncă obiecte murdare, crezând că astfel apele nu vor mai fi „sfinte”.
Se crede că dacă în ziua de Bobotează este ger, anul va fi unul roditor. Dacă în ajunul Bobotezei este senin și rece, recolta de vară va fi bogată. Tinerele necăsătorite își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa viitorul soț. În unele zone, se crede că apa sfințită aduce noroc în dragoste și sănătate.
Este interzis să speli rufe sau să faci treburi casnice de Bobotează, pentru a nu „spurca” apa sfințită. Se crede că agheasma mare are puteri vindecătoare și protejează casa de rele. Dacă apele sunt înghețate în ziua de Bobotează, este semn că anul va fi unul bogat.
În unele locuri, se mai păstrează tradiția de a organiza „alergarea după cruce” în care tinerii sau bărbații se întrec să ajungă primul la crucea aruncată în apă. Această tradiție are semnificația simbolică de a arăta dorința de a obține harul divin și curățirea sufletului.
