Georgescu Dragos
Un atac aerian de proporții asupra portului ucrainean Izmail, situat foarte aproape de granița cu România, a avut loc miercuri dimineață, provocând panică pe ambele maluri ale Dunării.
Cel mai mare atac al Rusiei asupra Ucrainei de lângă România. Exploziile s-au auzit și s-au văzut de la Tulcea
Exploziile s-au auzit clar în Tulcea și Sulina, iar localnicii din mai multe sate de frontieră au fost treziți din somn de bubuituri și flăcări vizibile pe cer. Potrivit informațiilor transmise de Antena 3 CNN, acest atac ar fi cel mai masiv de până acum asupra zonei portuare Izmail, parte a infrastructurii strategice a Ucrainei, vizată tot mai frecvent în ultimele luni de către forțele armate ale Federației Ruse.
Pentru România, apropierea atacului de teritoriul național a stârnit noi îngrijorări, mai ales în lipsa unor alerte oficiale din partea autorităților. În localitățile Malcoci, Tulcea și Sulina, oamenii au ieșit în stradă speriați, neînțelegând ce se întâmplă, în timp ce cerul era luminat de rachete și drone. Reacția întârziată a autorităților române, precum și absența unui mesaj Ro-Alert, a fost rapid criticată de cetățeni, mai ales în contextul în care zgomotele și vibrațiile provocate de explozii au fost resimțite clar în mai multe zone de frontieră.
Portul Izmail, aflat pe malul ucrainean al Dunării, a devenit în ultimele luni o țintă constantă a atacurilor armatei ruse. Bombardamentul de miercuri dimineață a fost considerat de către oficialii ucraineni drept cel mai mare din această zonă de la începutul campaniei de lovituri aeriene asupra infrastructurii portuare. Conform datelor preliminare, au fost lansate simultan atât rachete, cât și drone, acestea lovind puncte cheie din perimetrul portuar, dar și în proximitatea zonelor rezidențiale.
Izmail joacă un rol vital în exporturile ucrainene, mai ales după blocarea principalelor porturi de la Marea Neagră. De aceea, porturile de pe Dunăre, inclusiv Izmail, Reni sau Kiliia, au devenit din ce în ce mai importante pentru fluxul de mărfuri. Atacurile asupra acestor obiective sunt văzute de Kiev drept o tentativă directă de a distruge capacitatea Ucrainei de a-și menține comerțul activ, într-un context în care războiul afectează tot mai puternic economia și infrastructura țării.
Imaginile publicate de presa ucraineană și preluate ulterior de surse internaționale arată incendii uriașe, fum dens și intervenții de amploare ale echipelor de salvare. Primele estimări oficiale indică faptul că cel puțin două persoane și-au pierdut viața, iar mai multe clădiri au fost grav avariate.
Panică în satele românești de la frontieră
La doar câțiva kilometri de portul Izmail, localitatea Malcoci din județul Tulcea a fost una dintre cele mai afectate de spaima produsă de atac. Deși se află mai departe de Izmail decât municipiul Tulcea, comunitatea a resimțit zgomotele intense și vibrațiile provocate de explozii. Mulți localnici au relatat că s-au trezit brusc în toiul nopții și au ieșit din case speriați, fără să înțeleagă ce se întâmplă.
„A bubuit de mai multe ori, tare, ca și cum ar fi fost la noi în curte. Am ieșit afară și se vedeau lumini pe cer, apoi fumul”, a povestit o femeie din Malcoci. În mod surprinzător, nici în acest caz nu a fost emis un mesaj Ro-Alert, ceea ce a stârnit frustrare printre locuitori. „Noi suntem chiar la graniță. Dacă pică ceva la noi, ne trezim cu el în cap. Și nimeni nu ne spune nimic?”, a mai declarat un bărbat din zonă, pentru un post local.
Situații similare s-au înregistrat și în Tulcea și Sulina. În orașul Sulina, unde Dunărea se varsă în Marea Neagră, cerul a fost luminat de flăcările provocate de explozii. Martori oculari au vorbit despre un „spectacol înfricoșător”, care i-a făcut pe mulți să iasă din case și să se întrebe dacă pericolul nu s-a extins și pe teritoriul românesc.
Autoritățile române, reacție întârziată
Atacul a readus în prim-plan nemulțumirea legată de lipsa reacțiilor rapide ale autorităților române. Niciun mesaj Ro-Alert nu a fost transmis, deși impactul psihologic asupra populației a fost major. De asemenea, în primele ore de după bombardament, oficialii români nu au comunicat dacă vreo dronă sau rachetă a căzut pe teritoriul României. Reamintim că în trecut au existat incidente în care fragmente de drone rusești au fost descoperite pe câmpuri din județul Tulcea, lucru confirmat oficial abia după câteva zile de investigații.
Această lipsă de comunicare continuă să creeze tensiuni. Lideri ai comunităților locale, dar și voci din opoziție, solicită o procedură clară de alertare și intervenție în cazul în care un atac are loc aproape de granițele țării. Situația de miercuri dimineață a fost, potrivit acestora, un nou exemplu de lipsă de pregătire pentru situații de criză.
Ministerul Apărării Naționale a transmis, în jurul orei 10:00, un comunicat scurt, în care a precizat că „a fost monitorizată o activitate intensă a mijloacelor aeriene rusești în proximitatea graniței estice, fără a fi detectate încălcări ale spațiului aerian național.” Totuși, pentru cetățeni, aceste asigurări au venit prea târziu, după ce o mare parte din populația Tulcei fusese deja trezită de explozii.
Ucraina: zeci de orașe lovite, victime în mai multe regiuni
Conform autorităților de la Kiev, bombardamentul asupra portului Izmail a făcut parte dintr-un val mai amplu de atacuri desfășurate în cursul nopții și dimineții. Mai multe orașe din estul și sudul Ucrainei au fost ținta dronelor și rachetelor. Până la orele prânzului, bilanțul provizoriu indica cel puțin doi morți și mai mulți răniți, în timp ce echipele de salvare continuau intervențiile în zonele afectate.
Aceste atacuri vin într-un moment de tensiune geopolitică crescută. Marți, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj puternic, în care a oferit Rusiei un ultimatum de 50 de zile pentru a pune capăt războiului. Tonul categoric al declarației a fost interpretat de analiști drept un semnal că Washingtonul pregătește o schimbare de strategie. Răspunsul Kremlinului nu s-a lăsat așteptat: intensificarea bombardamentelor pare a fi o reacție directă la mesajul transmis de Casa Albă.
Kievul a cerut sprijin suplimentar din partea partenerilor occidentali, acuzând Rusia de „escaladarea deliberată” a conflictului. Oficialii ucraineni spun că atacurile asupra porturilor nu sunt doar operațiuni militare, ci și o formă de „șantaj economic”, prin care Moscova vizează blocarea rutelor comerciale vitale ale Ucrainei.
În comunitățile românești de la graniță, realitatea devine tot mai complicată. Cu granița la doar câțiva kilometri și atacuri frecvente în proximitate, oamenii trăiesc între nesiguranță și lipsa unor informații oficiale. Episodul de miercuri a fost unul dintre cele mai alarmante de până acum, prin dimensiunea exploziei și efectul psihologic asupra populației.
În absența unui sistem eficient de alertare și intervenție, locuitorii spun că nu le rămâne decât să-și asculte instinctele. Unii au început să-și pregătească adăposturi improvizate, alții păstrează radiourile deschise toată noaptea, în speranța că vor auzi primele semnale de avertizare.
