Mirela Loșniță
Ciocolata, cartofii, legumele cu frunze verzi, pâinea și uleiul de măsline s-ar putea scumpi în această iarnă. Avertismentul vine de la două cercetătoare de la City St George’s, University of London, într-o analiză publicată în The Conversation. Cauzele sunt vremea extremă, care afectează recoltele, și costurile mai mari pentru energie și îngrășăminte.
Analiza este realizată de Sophie Perry și Leila Fathi. Cele două arată că seceta, ploile abundente și temperaturile ridicate reduc producția. În același timp, energia și îngrășămintele mai scumpe cresc cheltuielile producătorilor.
Ciocolata, afectată de problemele cacaoului
Cacao este una dintre materiile prime cele mai expuse schimbărilor de vreme. Coasta de Fildeș asigură aproximativ 45% din producția mondială de cacao.
Mare parte din această producție provine de la ferme mici. Ele sunt mai vulnerabile când condițiile meteo devin imprevizibile.
Arborii de cacao suferă atât din cauza secetei, cât și a ploilor abundente. Potrivit cercetătoarelor, fenomenul El Niño ar putea accentua aceste condiții extreme. El Niño este estimat să persiste până în 2027.
Presiunile se văd deja în prețuri. În Marea Britanie, o tabletă de ciocolată Dairy Milk costă acum cu peste 60% mai mult decât în 2021.
Producătorii ar putea încerca să limiteze scumpirile. O variantă ar fi înlocuirea unei părți din untul de cacao cu ingrediente mai ieftine, cum este uleiul de palmier.
Cartofii și legumele cu frunze verzi, lovite de secetă
Și cartofii s-ar putea scumpi în lunile următoare. Vara secetoasă a afectat culturile din mai multe zone ale Europei.
Recoltele europene și britanice ar putea fi cu aproximativ 3,5 milioane de tone sub nivelul așteptat. Cantitatea înseamnă cam cinci kilograme pentru fiecare locuitor al continentului.
Cererea de cartofi rămâne, de regulă, relativ constantă. De aceea, orice scădere a cantității disponibile poate pune presiune pe prețuri.
Legumele cu frunze verzi, precum salata și spanacul, sunt și ele vulnerabile. Temperaturile ridicate și lipsa apei le afectează puternic.
Aceste plante au un sistem radicular superficial. Din acest motiv, sunt mult mai sensibile la secetă decât alte culturi.
Problemele din câmp pot aduce costuri suplimentare de aprovizionare. Acestea se pot reflecta, ulterior, în prețurile plătite de consumatori.
Pâinea depinde mai mult de energie decât de grâu
În cazul pâinii, situația este diferită. Prețul grâului reprezintă doar 10% din costul final al unei pâini.
Mult mai importantă este energia. Morile și cuptoarele brutăriilor consumă multă energie, iar aceasta influențează puternic costurile de producție.
Dacă prețurile energiei rămân ridicate, produsele de panificație s-ar putea scumpi din nou.
Uleiul de măsline ar putea urca din nou
Uleiul de măsline s-a ieftinit după nivelurile record atinse în 2024. Prețurile ar putea însă să înceapă din nou să crească în lunile următoare.
Spania este unul dintre cei mai importanți producători din lume. Aproximativ 70% dintre plantațiile sale de măslini nu sunt irigate și depind, în principal, de ploi.
La asta se adaugă incendiile din acest an. Ele au afectat livezi de măslini din Grecia, Italia și Portugalia, ceea ce poate pune o presiune suplimentară pe producție.
Cercetătoarele subliniază că fiecare dintre aceste alimente este afectat de factori diferiți. Problema este că acești factori se pot suprapune.
Vremea extremă reduce producția. Energia și îngrășămintele mai scumpe cresc, în paralel, costurile de producție și de procesare.
Românii se așteaptă deja la noi scumpiri
Avertismentul vine într-un moment în care și românii sunt pesimiști în privința prețurilor. Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, 86,1% dintre respondenți se așteaptă la noi creșteri de prețuri în următoarele șase luni.
În iunie, procentul era de 84,5%. Doar 7,9% dintre români cred că prețurile vor stagna, iar 4,3% se așteaptă ca acestea să scadă.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, spune că oamenii încep să își adapteze deciziile la ideea că dificultățile economice vor continua.
„Nu asistăm la o schimbare de climat, ci la stabilizarea unei stări de neîncredere economică deja instalate”, a explicat acesta, potrivit Digi24.
Sondajul a fost realizat între 1 și 7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%.
