Georgescu Dragos
Scena politică românească traversează o perioadă de tensiune și incertitudine, iar ziua de miercuri, 24 septembrie 2025, a adus în prim-plan un scenariu care, până nu demult, părea improbabil. Premierul Ilie Bolojan, aflat la conducerea executivului într-un moment marcat de reforme complicate și presiuni interne, a lăsat să se înțeleagă că ar putea demisiona în cazul în care Curtea Constituțională a României va respinge legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Această eventualitate deschide o serie de posibilități politice care au stârnit deja reacții și speculații intense, atât în spațiul public, cât și în mediul politic.
Cine ar putea fi premier dacă pleacă Ilie Bolojan. Avertismentul dat de analiștii politici
Printre cei care au intervenit cu o analiză tranșantă se numără politologul Cristian Preda, care a lansat un avertisment deloc lipsit de greutate. Potrivit acestuia, o eventuală plecare a lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului nu ar însemna automat că Partidul Național Liberal, formațiunea din care provine actualul premier, va păstra această funcție. Din contră, PSD ar putea profita de moment și ar impune un nume propriu, iar în fruntea listei social-democraților se află Lia Olguța Vasilescu, primărița Craiovei și unul dintre personajele controversate ale politicii românești.
Cristian Preda a transmis acest mesaj într-o postare pe rețelele de socializare, subliniind că există un scenariu foarte clar în eventualitatea în care reforma pensiilor speciale va fi declarată neconstituțională, fapt ce ar precipita plecarea lui Bolojan. „Sper că vă dați seama că, dacă pică Bolojan, nu PNL va mai da premierul, ci PSD, iar la Palatul Victoria ajunge nu Grindeanu, ci Olguța Vasilescu”, a scris acesta pe Facebook. Mesajul său a fost perceput ca o atenționare adresată atât opiniei publice, cât și liberalilor, care se află într-o situație de fragilitate politică.
Contextul tensiunilor politice
Reforma pensiilor speciale a magistraților a fost unul dintre subiectele cele mai disputate din ultimele luni. Sub presiunea Comisiei Europene și a angajamentelor asumate prin PNRR, guvernul condus de Ilie Bolojan a încercat să adopte o serie de măsuri prin care să limiteze aceste pensii considerate excesive. Totuși, legea s-a lovit de opoziția magistraților și a generat ample dezbateri juridice și politice.
Premierul Bolojan a declarat în repetate rânduri că, în cazul în care Curtea Constituțională va decide împotriva acestei reforme, va considera acest eșec ca pe un motiv suficient pentru a se retrage din funcție. O astfel de poziție a părut să fie un act de fermitate, dar și un semnal că responsabilitatea este transferată către instituțiile statului.
Însă această atitudine lasă deschisă o portiță periculoasă: în cazul unei demisii, partidele din coaliția de guvernare ar trebui să negocieze rapid desemnarea unui nou premier. Dacă până acum se presupunea că PNL ar păstra funcția, avertismentul lui Cristian Preda sugerează că PSD ar putea revendica postul, invocând ponderea politică și echilibrul intern al coaliției.
Lia Olguța Vasilescu, vicepreședinte PSD și primar al municipiului Craiova, nu este un nume nou pe scena politică românească. Fost membru fondator al Partidului România Mare în anii ’90, Vasilescu s-a afirmat ulterior în Partidul Social Democrat, unde a deținut funcții importante. A fost ministru al Muncii și a devenit una dintre cele mai vocale figuri ale partidului, cunoscută pentru discursurile ferme și confruntările dure cu adversarii politici.
În mai 2025, în campania pentru alegerile prezidențiale, numele ei a circulat intens ca posibilă opțiune de premier în cazul unei victorii a lui Crin Antonescu. Această informație, amintită și de Cristian Preda, arată că Vasilescu a fost mereu aproape de o poziție de vârf și că PSD a avut în vedere această variantă în scenarii de putere.
Mai mult, relația tensionată dintre Olguța Vasilescu și actualul premier Ilie Bolojan este bine cunoscută. Politiciana din Craiova s-a manifestat în repetate rânduri ca una dintre cele mai acerbe critici ale executivului, iar pe 1 septembrie i-a cerut premierului să amâne implementarea pachetului 2 de reforme, argumentând că acesta conține numeroase greșeli.
Pe 19 septembrie, Vasilescu a afirmat public că nimeni nu îl forțează pe Bolojan să plece, dar dacă acesta a spus că își dă demisia, PSD nu se va opune. „Noi nu o să ne opunem. E o altă discuție”, a adăugat aceasta, lăsând să se înțeleagă că social-democrații sunt pregătiți să preia controlul în cazul unei crize guvernamentale.
Ce ar însemna pentru PSD și pentru România
O eventuală numire a Olguței Vasilescu ca premier ar marca o schimbare importantă în dinamica politică a României. PSD ar reuși astfel să își consolideze poziția și să arate că este capabil să impună oameni-cheie în momente de criză. Pentru partid, ar fi și o oportunitate de a demonstra că poate oferi o femeie în funcția de prim-ministru, ceea ce ar aduce o premieră istorică și un capital simbolic important.
Pe de altă parte, această schimbare ar putea genera tensiuni puternice atât pe plan intern, cât și extern. Olguța Vasilescu este o figură polarizantă, admirată de susținătorii săi pentru fermitate și criticată de adversari pentru stilul său combativ și pentru trecutul politic. Intrarea ei în fruntea guvernului ar putea însemna o schimbare de ton în relația cu instituțiile europene, dar și o repoziționare a României în negocierile interne privind reformele.
Cine e Cristian Preda
Intervenția lui Cristian Preda nu trebuie privită doar ca o opinie personală, ci ca un semnal venit din partea unui analist cu experiență. Profesor universitar și fost europarlamentar, Preda este cunoscut pentru comentariile sale directe și adesea incomode. De această dată, el a dorit să atragă atenția că jocurile politice nu sunt atât de previzibile pe cât ar putea părea și că PSD este pregătit să profite de orice breșă în poziția liberalilor.
Declarația sa a generat reacții puternice în mediul online, unde susținătorii și adversarii Olguței Vasilescu s-au grăbit să își exprime opiniile. Unii au salutat ideea că România ar putea avea o femeie premier într-un moment dificil, în timp ce alții au criticat posibilitatea ca un fost membru PRM să ajungă în fruntea executivului.
