Cristina Cohuț
Ilie Bolojan este, fără îndoială, una dintre cele mai discutate figuri politice ale momentului. Dincolo de măsurile dure pe care le-a anunțat în ultimele luni și de imaginea sa sobră, puțini cunosc parcursul său personal și profesional din spatele carierei politice. Povestea lui începe departe de Palatul Victoria, într-un sat din județul Bihor, într-o familie simplă, și continuă cu o serie de evenimente – unele emoționante, altele dramatice – care l-au format ca om și l-au adus în punctul în care se află azi.
Articolul de față îți oferă o imagine completă și, mai ales, autentică despre cine este, cu adevărat, premierul României. Un om care a predat matematică la o școală ajutătoare, a fost patronul unui magazin de cartier, a trecut printr-un accident grav și a fost, pentru mult timp, departe de luminile scenei politice centrale.
Rădăcini și începuturi modeste
Ilie Bolojan s-a născut în Vadu Crișului, un sat din județul Bihor. Tatăl său era mecanic de locomotivă – o meserie onorabilă și solicitantă. Nu a crescut în lux și nici nu a avut în jur modele din lumea politică. A învățat de mic ce înseamnă disciplina, munca și seriozitatea. Acestea sunt valori care l-au însoțit și mai târziu, în funcțiile publice.
În 1993, după terminarea studiilor, Ilie Bolojan a intrat pentru scurt timp în învățământ. A predat matematică la Școala Ajutătoare Tileagd, un loc despre care, ani mai târziu, s-a aflat că ascundea abuzuri îngrozitoare comise de unii supraveghetori. La acel moment, însă, Bolojan era doar un tânăr profesor, la început de drum, încercând să le ofere acelor copii un minimum de normalitate și educație.
De ce a renunțat la catedră
După aproximativ un an în sistemul de învățământ, Bolojan a renunțat la cariera de profesor. Motivele exacte nu au fost niciodată explicate public, dar se pare că opțiunea pentru antreprenoriat a fost una firească în contextul începuturilor anilor ’90. Începând cu 1994, el s-a dedicat complet afacerilor de tip retail.
A deschis primul magazin de tip ABC la parterul blocului în care locuia, în orașul Aleșd. Apoi a urmat extinderea – cu alte puncte de lucru în Valea Crișului și Tileagd. Era o perioadă în care românii se orientau după produse de bază, iar magazinele mici de cartier reprezentau un model de afacere viabil. Ilie Bolojan se ocupa de toate: aprovizionare, contabilitate, relația cu furnizorii. Mergea personal la București cu Dacia papuc, ca să aducă marfă, potrivit fanatik.ro.
Un accident care ar fi putut schimba totul
În 1996, chiar înainte de alegerile locale, Bolojan a fost implicat într-un accident rutier în apropiere de Sighișoara. Se pare că șoferul a adormit la volan. Mașina s-a răsturnat, iar Ilie Bolojan a ajuns la spital. A scăpat cu viață, fără fracturi, dar experiența l-a marcat. Cei care îl cunoșteau spun că a devenit mai rezervat, mai atent la riscuri.
Chiar dacă accidentul nu a fost fatal, el a reprezentat un moment de cotitură. Un detaliu interesant este că, în vara anului 2024, o știre falsă despre moartea lui Ilie Bolojan într-un accident de mașină a fost distribuită pe rețelele sociale. Informația a fost dezmințită oficial de autorități, fiind clasificată drept fake news.
Primii pași în politică
În anul 2000, Ilie Bolojan face primii pași în administrația locală, devenind consilier local în Aleșd. A fost coleg în acea perioadă cu Ioan Todoca, actualul primar al orașului. Cei doi nu au fost prieteni apropiați, dar au colaborat politic și administrativ timp de patru ani.
„Am fost colegi de consiliu local între 2000 și 2004. El locuia aici, avea magazin, s-a căsătorit cu o fată din Aleșd. A fost un om serios, muncitor. Nu pot să spun că eram prieteni, dar îl respectam”, a declarat Todoca.
Din 2004, Bolojan părăsește Aleșdul și intră în structurile administrației centrale. A fost prefect, secretar general al Guvernului și, ulterior, primar al municipiului Oradea – funcție în care și-a făcut cunoscută determinarea.
Reforma documentelor
Una dintre cele mai vizibile reforme implementate de Ilie Bolojan în perioada în care a ocupat funcții guvernamentale a fost legată de serviciile publice pentru cetățeni. El este considerat artizanul schimbărilor care au dus la reducerea timpilor de așteptare pentru eliberarea documentelor oficiale.
„A făcut reforma buletinelor, permiselor, pașapoartelor. Nu se mai stătea zile întregi la cozi. S-au redus timpii de eliberare de la săptămâni la câteva zile. A implementat sistemul și la nivel național”, a declarat primarul Todoca.
Mandatul de la Oradea
În 2008, Ilie Bolojan devine primar al Oradei. Primele sale decizii au fost dure, vizând eficientizarea cheltuielilor, restructurarea aparatului administrativ și direcționarea banilor spre investiții.
„Nu mă mai saluta nimeni în primul an. Oamenii erau supărați. După aceea, au început să vadă rezultatele și să își schimbe părerea”, povestea Bolojan în interviuri ulterioare.
Reformele sale au fost dure, dar eficiente. A redus personalul din primărie, a eficientizat rețelele de utilități și a început primele proiecte majore de infrastructură. În Bihor, este cunoscut pentru construirea a șapte centuri ocolitoare în doar patru ani.
Ascensiunea spre Palatul Victoria
În 2020, Bolojan devine președintele Consiliului Județean Bihor, unde continuă proiectele de infrastructură. Apoi, în 2024, urcă neașteptat în ierarhia politică, devenind președinte al Senatului, iar în 2025 – premierul României. Chiar și apropiații săi spun că această ascensiune nu a fost parte dintr-un plan personal.
„Nu-i chefliu, nu-i gagicar, nu-i om de scandal. Nu și-a dorit niciodată funcții mari. Cred că a fost o întâmplare. Dar își face treaba serios”, spune Todoca.
Ce îl diferențiază pe Ilie Bolojan de alți politicieni
Cel mai des întâlnit comentariu despre Ilie Bolojan este că nu joacă niciun rol. Este la fel în viața personală, la televizor sau în ședințele de Guvern. Vorbește puțin, ia decizii rapide, evită aparițiile publice și se concentrează pe rezultate.
În județul Bihor, Bolojan are o reputație solidă. Chiar și adversarii politici admit că este eficient. Oamenii îl descriu ca pe un om serios, muncitor și implicat. Mulți au fost sceptici la început, dar acum îi susțin măsurile, chiar dacă unele sunt nepopulare.
În Oradea, oamenii încă mai povestesc cum a adus apă în apartamentele de la etajele superioare, după ce a eliminat sistemul pausal și a introdus contorizarea individuală. A fost una dintre primele sale măsuri locale – mică la prima vedere, dar cu impact real.
