Georgescu Dragos
Anca Dragu a revenit joi seara în România, potrivit unor surse politice, într-un moment-cheie pentru negocierile privind formarea viitorului Guvern. Fosta președintă a Senatului a aterizat la București în jurul orei 20:00, venind de la Chișinău, acolo unde, în prezent, ocupă funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei.
Cine este persoana care ar urma să devină premierul României. A aterizat deja la București
Sursele citate susțin că Anca Dragu urma să aibă o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan, chiar în seara revenirii sale în țară. Discuția ar fi avut loc la Palatul Cotroceni, într-un context politic tensionat, în care negocierile pentru desemnarea unui nou premier au eșuat din nou. Informațiile privind această întâlnire vin pe fondul unui blocaj în dialogul dintre președinte și partidele parlamentare, iar numele Ancăi Dragu a fost vehiculat ca posibilă soluție tehnocrată pentru funcția de prim-ministru.
Tot joi seară, la Palatul Cotroceni, a avut loc o rundă de negocieri între președintele Nicușor Dan și reprezentanți ai Partidului Național Liberal, în frunte cu Ilie Bolojan. Surse politice confirmă că aceste discuții s-au încheiat fără un rezultat concret, iar PNL a transmis public un mesaj tranșant: nu mai acceptă implicarea în „jocuri politice fără finalitate”.
Liberalii au cerut președintelui să vină cu o propunere clară. Dacă Nicușor Dan nu dorește un guvern politic, PNL este dispus să susțină un tehnocrat, indiferent de nume, dar numai cu condiția unei viziuni clare și asumate. „Să vină cu tehnocratul său”, au declarat surse din interiorul PNL, transmițând astfel că formațiunea nu mai dorește să se implice în negocieri fără garanții.
Această declarație vine în contextul în care numele lui Ilie Bolojan a fost vehiculat insistent în ultimele săptămâni ca posibil premier, însă opoziția unor partide – în special a PSD – a blocat desemnarea sa oficială.
PSD respinge varianta unui guvern tehnocrat
Social-democrații nu s-au arătat până acum deschiși la ideea unei guvernări tehnocrate. Potrivit surselor politice, PSD preferă o formulă politică stabilă, susținută de o majoritate clară în Parlament, în detrimentul unui cabinet format din tehnocrați.
Liderii PSD consideră că o asemenea formulă ar fi instabilă și lipsită de legitimitate democratică. Mai mult, aceștia se tem că un guvern tehnocrat ar putea fi folosit ca mijloc de evitare a responsabilităților politice și ca un pretext pentru impunerea unor măsuri nepopulare.
În acest context, revenirea Ancăi Dragu în România și posibila sa nominalizare pentru funcția de prim-ministru ar putea complica și mai mult peisajul politic actual.
Anca Dragu, profilul unui tehnocrat cu experiență în economie și administrație
Anca Dragu este o figură cunoscută în administrația publică și mediul economic din România. Născută la 3 mai 1972, în Botoșani, este economistă de profesie, cu o carieră solidă în instituții financiare internaționale și în guvernele României. A ocupat funcția de ministru al Finanțelor în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, în perioada 2015–2017, iar ulterior a devenit senator USR-PLUS și președintă a Senatului între 2020 și 2021.
Din decembrie 2023, Anca Dragu conduce Banca Națională a Moldovei, fiind prima femeie care a deținut această funcție. Înainte de această numire, a lucrat ca economist la Banca Națională a României între 1996 și 2001, apoi a activat în cadrul Fondului Monetar Internațional, timp de 12 ani, și ulterior în Comisia Europeană, în perioada 2013-2015.
Cariera sa academică este la fel de solidă: a absolvit studii doctorale la ASE București între 2002 și 2010 și a urmat cursuri postuniversitare în Statele Unite, la George Washington University și Georgetown University. Începând cu 2018, este profesor asociat la SNSPA și la The Entrepreneurship Academy din București.
Din punct de vedere politic, Anca Dragu a avut un parcurs vizibil mai ales în zona partidelor reformiste. A fost cofondatoare a partidului Mișcarea România Împreună (RO+), inițiat de Dacian Cioloș, și a contribuit la formarea PLUS, fiind implicată direct în redactarea programului de guvernare al alianței USR-PLUS pentru alegerile parlamentare din 2020. A fost membru în Biroul Național al PLUS și a activat în Comisia de Politici Publice a alianței.
Vorbește fluent engleză și franceză și este autoarea mai multor articole de analiză economică, interviuri și opinii publicate în presa românească și internațională. Este căsătorită și are un copil.
Controversa din 2021 privind deplasarea în Franța
Un episod controversat din cariera Ancăi Dragu a fost dezvăluit în 2021 de publicația G4Media. Aceasta a publicat un document intern al Senatului care arăta că, în vara anului 2020, pe când ocupa funcția de președintă a Senatului, Dragu ar fi folosit resurse publice în interes personal.
Sub pretextul unei delegații oficiale, Anca Dragu ar fi utilizat mașinile instituției, angajați de la Serviciul Protocol și Pașapoarte al Senatului, precum și facilități VIP la Aeroportul Otopeni pentru o deplasare în Franța, care avea, în realitate, caracter privat.
Potrivit documentului, deplasarea a fost notificată oficial ca „misiune în Franța”, în perioada 25 iulie – 1 august 2020. Direcția Secretariat General a trimis o adresă către Secretarul General, cu două zile înainte de plecare, menționând că „o delegație condusă de doamna Anca Dana Dragu, președintele Senatului României (…) va efectua o deplasare în Franța”.
Într-un drept la replică acordat G4Media, Anca Dragu a declarat că utilizarea acestor facilități a fost făcută „la recomandarea serviciilor de securitate”, având în vedere poziția sa de atunci, numărul 2 în ierarhia statului român.
În contextul actual al crizei politice, numele Ancăi Dragu este din nou adus în discuție ca opțiune pentru funcția de prim-ministru. Deși președintele Nicușor Dan a luat în calcul această variantă la revenirea din vizita oficială de la Chișinău, nu este clar în ce măsură această ipoteză mai este de actualitate, având în vedere lipsa unui consens politic.
Liberalii s-au declarat deschiși pentru o variantă tehnocrată, dar evită să-și asume direct susținerea unui nume concret. Social-democrații, în schimb, resping ideea unui guvern apolitic, ceea ce face ca nominalizarea Ancăi Dragu să pară, cel puțin în prezent, puțin probabilă.
Revenirea ei în țară, însă, alimentează speculațiile privind o posibilă implicare într-un viitor cabinet de uniune națională sau de criză. Președintele României ar putea recurge la o soluție de compromis în lipsa unui acord între partidele parlamentare. În acest context, experiența Ancăi Dragu în instituții internaționale, reputația sa profesională și profilul tehnocrat o mențin pe lista scurtă a posibilelor variante de criză.
Un context politic marcat de incertitudine
Blocajul politic actual, dublat de presiuni externe privind stabilitatea guvernamentală, obligă Palatul Cotroceni să ia în calcul soluții neconvenționale. Faptul că liderii politici nu reușesc să ajungă la un acord stabil deschide ușa pentru figuri neutre, cu experiență și credibilitate internațională.
Anca Dragu, prin profilul ei de tehnocrat și cariera solidă în administrație și finanțe, se potrivește acestui tipar. Însă trecutul politic și episodul controversat din 2020 ar putea fi folosite împotriva ei într-un eventual proces de validare în Parlament.
Deocamdată, rămâne de văzut dacă președintele va înainta oficial această propunere. Cert este că simpla ei prezență în România și o posibilă întâlnire cu șeful statului alimentează scenariile privind o soluție tehnocrată într-un moment în care partidele politice par incapabile să ajungă la un compromis.
