Mirela Loșniță
Gardul dintre două proprietăți nu este doar un element de delimitare, ci implică și responsabilități legale pentru ambii vecini. De multe ori apar întrebări legate de cine suportă costurile construcției sau reparațiilor și ce soluții există atunci când unul dintre proprietari refuză să plătească. Codul Civil oferă răspunsuri clare în acest sens.
Potrivit articolului 660 alin. (1) din Codul Civil, gardul sau orice alt element de delimitare amplasat pe linia de hotar este considerat proprietate comună, dacă nu există dovezi contrare. Asta înseamnă că ambii vecini au atât drepturi, cât și obligații asupra acestuia, indiferent de cine l-a ridicat inițial. Există și situații în care gardul poate deveni proprietate exclusivă, de exemplu prin uzucapiune, însă acestea sunt cazuri particulare.
Cine plătește construcția gardului
Conform articolului 662 din Codul Civil, un vecin poate solicita ridicarea unui gard comun, iar celălalt este obligat să participe la costuri în mod egal. Refuzul nu înlătură această obligație legală.
Pentru a evita conflictele, este recomandat ca decizia să fie stabilită printr-un acord scris între vecini. În acest document ar trebui clarificate aspecte precum tipul gardului, materialele folosite, înălțimea, aspectul și termenul de execuție.
O astfel de înțelegere reduce riscul de neînțelegeri și oferă o bază clară pentru colaborare.
Cine plătește întreținerea și reparațiile
Articolul 663 din Codul Civil prevede că întreținerea și reparațiile gardului comun se fac pe cheltuiala ambilor vecini, în funcție de cota de proprietate. Totuși, dacă deteriorarea a fost provocată de unul dintre ei, acesta va suporta integral costurile reparației.
De exemplu, dacă gardul este avariat în urma unor lucrări sau utilizării unor utilaje, responsabilitatea revine celui care a cauzat paguba. Refuzul unuia dintre vecini nu anulează obligația legală de a contribui. În astfel de situații, legea oferă mai multe soluții. Primul pas este o încercare de rezolvare amiabilă. Poți transmite o notificare scrisă în care să explici obligațiile legale și să propui un termen pentru plată.
Dacă situația nu se rezolvă, poți apela la o evaluare a lucrărilor, printr-un expert, pentru a stabili costurile exacte. În ultimă instanță, există posibilitatea unei acțiuni în justiție. Prin aceasta poți solicita recuperarea sumelor sau obligarea vecinului să contribuie la cheltuieli.
Pentru a avea câștig de cauză, este important să păstrezi toate documentele relevante, precum facturi, contracte sau dovezi ale lucrărilor efectuate.
Chiar dacă gardul a fost construit inițial de un singur vecin, legea permite dobândirea coproprietății. Conform articolului 666 din Codul Civil, acest lucru se face prin achitarea a jumătate din costul materialelor și al lucrării, precum și, dacă este cazul, din valoarea terenului pe care este amplasat gardul.
După acest pas, ambii vecini devin coproprietari și împart responsabilitățile legate de întreținere și eventuale reparații. Gardul dintre vecini nu este doar o simplă delimitare a proprietății, ci implică obligații clare pentru ambele părți. O comunicare deschisă, respectarea legii și documentarea corectă a lucrărilor sunt esențiale pentru evitarea conflictelor și pentru o bună conviețuire.
