Grigore Madalina
Legea pensiilor permite, în anumite condiții, ieșirea la pensie pentru limită de vârstă cu până la cinci ani înainte de atingerea vârstei standard. Facilitatea nu se acordă însă automat tuturor celor care au acumulat 35 de ani de muncă. Este necesară îndeplinirea unei condiții suplimentare privind stagiul de cotizare.
Potrivit Legii nr. 360/2023, persoanele care au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu cel puțin cinci ani de stagiu de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult cinci ani înainte de vârsta standard. Regula este confirmată și de Casa Națională de Pensii Publice.
Cine poate solicita pensia cu până la 5 ani mai devreme
Stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de actuala legislație ajunge la 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, conform eșalonărilor stabilite de lege.
Pentru aplicarea prevederii privind pensionarea mai devreme, persoana trebuie să fi depășit stagiul complet contributiv prevăzut pentru ea cu cel puțin cinci ani de stagiu de cotizare.
Cu alte cuvinte, nu este suficientă atingerea stagiului complet contributiv. Este necesară acumularea unei perioade suplimentare de cel puțin cinci ani, conform condițiilor stabilite de lege. CNPP precizează explicit că această categorie poate beneficia de pensie pentru limită de vârstă cu cel mult cinci ani înaintea vârstei standard.
Este importantă și diferența dintre această situație și pensia anticipată. Pensia pentru limită de vârstă acordată în condițiile art. 56 din Legea 360/2023 are propriile condiții, în timp ce pensia anticipată este reglementată separat și poate presupune diminuări ale cuantumului.
Ce înseamnă stagiu de cotizare și de ce contează diferența
Noua lege a pensiilor face o distincție importantă între stagiul contributiv propriu-zis și stagiul de cotizare în sens mai larg.
Stagiul contributiv reprezintă perioadele în care au fost datorate și plătite contribuții la sistemul public de pensii.
Stagiul de cotizare poate include, în condițiile legii, și anumite perioade asimilate ori necontributive.
Această diferență este esențială tocmai în cazul persoanelor care vor să beneficieze de reducerea cu până la cinci ani a vârstei standard de pensionare.
CNPP arată că perioadele asimilate și perioadele necontributive au un regim distinct față de anii contributivi și sunt valorificate în funcție de tipul dreptului de pensie solicitat.
Prin urmare, simplul fapt că o persoană are perioade recunoscute în dosarul de pensie nu înseamnă automat că acestea înlocuiesc cei 35 de ani contributivi ceruți de lege.
Ce perioade asimilate pot fi recunoscute
Legislația recunoaște o serie de intervale în care persoana nu a plătit contribuții în modul obișnuit, dar care pot avea relevanță la stabilirea stagiului.
Printre acestea se află studiile universitare urmate la zi sau cu frecvență, pe durata normală a studiilor, dacă acestea au fost finalizate cu diplomă.
Poate fi recunoscută și perioada în care persoana a efectuat serviciul militar, inclusiv serviciul militar în termen sau cu termen redus, precum și anumite perioade de concentrare, mobilizare ori prizonierat.
În anumite condiții stabilite de lege sunt luate în considerare și perioadele de incapacitate temporară de muncă provocată de accidente de muncă sau boli profesionale.
Tot în categoria perioadelor asimilate se regăsesc anumite perioade de concediu pentru creșterea copilului.
CNPP subliniază însă că perioadele asimilate nu trebuie confundate cu stagiul complet de cotizare contributiv. Ele au un regim juridic distinct, chiar dacă pot fi valorificate pentru anumite drepturi de pensie.
Facultatea nu înseamnă automat ani contributivi
Una dintre cele mai frecvente confuzii apare în cazul studiilor universitare.
Anii de facultate pot reprezenta perioadă asimilată dacă sunt îndeplinite condițiile legale, inclusiv absolvirea studiilor cu diplomă.
Totuși, acești ani nu devin automat ani în care au fost plătite contribuții.
De aceea, o persoană care are, de exemplu, 31 de ani efectivi de muncă și patru ani de facultate nu poate considera pur și simplu că are 35 de ani de stagiu contributiv.
Pentru drepturile care impun expres un anumit număr de ani contributivi, trebuie verificată separat perioada în care au existat efectiv contribuții la sistem.
Aceeași precauție trebuie avută și în cazul serviciului militar sau al altor perioade asimilate.
Ce sunt stagiile necontributive
Pe lângă perioadele asimilate, legislația recunoaște și anumite stagii necontributive.
Acestea sunt perioade considerate vechime sau stagiu prin acte normative speciale, deși pentru ele nu au fost datorate contribuții în sistemul public de pensii.
Pot fi incluse aici, în funcție de situația fiecărei persoane, perioade recunoscute în baza legislației privind persoanele persecutate politic, deportate sau aflate în prizonierat.
De asemenea, în anumite situații pot conta perioade mai vechi de șomaj, perioade în care s-au acordat plăți compensatorii, venituri de completare sau perioade suplimentare de vechime recunoscute pentru activități desfășurate în grupele I și II de muncă ori în condiții speciale.
Și perioada de exil sau alte perioade recunoscute prin acte normative speciale pot fi valorificate, în funcție de situația concretă.
CNPP precizează că astfel de perioade au un regim distinct și nu trebuie confundate cu anii contributivi propriu-ziși.
Nu orice perioadă fără contribuții ajută la pensionarea mai devreme
Aici apare una dintre cele mai importante nuanțe ale legii.
Faptul că o perioadă este recunoscută în sistemul public de pensii nu înseamnă că ea poate fi utilizată în orice fel și pentru orice tip de pensionare.
Pentru unele drepturi, legea cere expres stagiu contributiv.
Pentru altele, poate lua în calcul un stagiu de cotizare mai larg, care include și perioade asimilate sau necontributive.
Tocmai de aceea, fiecare dosar trebuie analizat în funcție de istoricul profesional concret al persoanei.
CNPP recomandă practic verificarea distinctă a stagiului complet contributiv și a celorlalte perioade recunoscute, deoarece acestea pot produce efecte diferite asupra dreptului la pensie.
Reducerea de 5 ani nu trebuie confundată cu orice altă reducere
Legea stabilește și reguli privind cumularea reducerilor de vârstă.
În funcție de tipul pensiei și de situația asiguratului, anumite reduceri nu se pot adăuga pur și simplu una peste alta.
De exemplu, CNPP precizează că, în cazul pensiei anticipate, reducerea vârstei standard cu cel mult cinci ani nu se cumulează cu alte reduceri reglementate de legislația pensiilor.
Pentru persoanele care urmăresc pensionarea în condițiile art. 56, este important să fie verificată exact situația personală în anexele legii, inclusiv vârsta standard și stagiul complet aplicabil datei de naștere.
Ce trebuie verificat înainte de depunerea dosarului
Cei care cred că îndeplinesc condițiile pentru pensionarea cu până la cinci ani înainte ar trebui să verifice în primul rând numărul anilor contributivi efectivi.
Ulterior trebuie identificate toate perioadele asimilate și necontributive înscrise sau care pot fi dovedite prin documente.
Documentele privind studiile universitare, serviciul militar, perioadele de șomaj, concediul pentru creșterea copilului ori activitatea desfășurată în condiții speciale pot deveni importante în stabilirea stagiului.
Casa de Pensii va face însă calculul final în funcție de documentele depuse și de prevederile aplicabile fiecărei perioade.
Regula centrală rămâne aceasta: pentru pensia pentru limită de vârstă cu până la cinci ani înaintea vârstei standard, persoana trebuie să fi depășit stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege cu cel puțin cinci ani de stagiu de cotizare.
