Ciocolata Dubai, cunoscută pentru combinația sa unică de ciocolată de calitate și umplutură din fistic și cataif, a devenit un adevărat fenomen internațional, captând interesul consumatorilor din numeroase țări, inclusiv din România. Însă succesul acestui desert a atras și atenția producătorilor neonești, care au început să introducă pe piață produse contrafăcute.
Recent, în Turcia, s-au descoperit variante de ciocolată Dubai în care fisticul a fost înlocuit cu mazăre verde, un ingredient mult mai ieftin, dar fără valoarea și gustul autentic al fisticului.
Cererea crescută pentru ciocolata Dubai a dus la o explozie a prețurilor
O tabletă de 100 de grame poate ajunge la 400 de lire turcești, echivalentul a aproximativ 54 de lei. Această scumpire a alimentat piața neagră și a determinat apariția ciocolatei contrafăcute. Umplutura originală de fistic a fost înlocuită de unii producători cu mazăre măcinată, iar calitatea ciocolatei a fost compromisă prin utilizarea unui tip de cacao de calitate inferioară. Aceste produse sunt apoi vândute ca și cum ar fi ciocolată autentică, profitând de naivitatea consumatorilor și de dorința lor de a se bucura de acest produs de lux la un preț mai accesibil.
Aydın Ağaoğlu, președintele Confederației Consumatorilor (TÜKONFED) din Turcia, a lansat un avertisment public, descriind această „nebunie a ciocolatei Dubai” ca pe un fenomen care exacerbează consumul de lux și îi afectează în mod special pe tineri și pe copii.
„Această ciocolată ajunge să fie un simbol al consumului de lux, determinând copiii să-și dorească ceva ce nu este accesibil tuturor. În consecință, părinții sunt nevoiți să le explice copiilor de ce unii pot consuma acest produs, iar alții nu, ceea ce accentuează discrepanțele sociale. Sunt informații că acest produs scump se vinde chiar și în cantinele școlare. Dacă acestea se confirmă, ar trebui luate măsuri imediate”, a spus Ağaoğlu.
Un alt aspect îngrijorător este faptul că acest tip de ciocolată a început să fie vândut în cantinele școlare
Dacă aceste informații sunt confirmate, ar trebui să se ia măsuri stricte pentru a preveni vânzarea produselor de lux sau contrafăcute în școli. Practicile de înlocuire a fisticului cu mazăre verde nu sunt complet noi în Turcia, ele fiind folosite în trecut și în prepararea baclavalei, un alt desert renumit. În momentele în care prețul fisticului a crescut considerabil, unii producători au ales mazărea ca substitut mai ieftin, dar cu mult inferioară din punct de vedere al gustului și calității.
„Când un produs este atât de scump și popular, falsurile și variantele de calitate inferioară apar imediat pe piață. E posibil să vedem din nou mazăre măcinată în loc de fistic, așa cum s-a întâmplat cu baclavaua. Avertizăm consumatorii: nu mâncați mazăre măcinată sub pretextul ciocolatei din Dubai”, a explicat Ağaoğlu, avertizând consumatorii să nu se lase înșelați de aparențe.
Conf. univ. dr. Hüdayi Ercoşkun de la Universitatea Çankırı Karatekin, expert în inginerie alimentară, a subliniat importanța unei abordări responsabile din partea producătorilor și a mass-mediei. De asemenea, el a evidențiat faptul că Turcia are o tradiție solidă în producția de ciocolată de calitate, fiind un important producător de lapte și alune, două ingrediente esențiale în fabricarea ciocolatei.
„Turcia este deja bine poziționată în producția de ciocolată de calitate. Nici cacao, nici fisticul de Antep nu se cultivă în Dubai. Cele mai acceptate ingrediente pentru ciocolată la nivel mondial sunt laptele și alunele. Și la acest capitol, Turcia se numără printre țările de top. Cu toate aceste resurse, copiii din Turcia sunt îndemnați să aspire la ciocolata Dubai, considerată un simbol al consumului de lux. Această situație necesită o analiză și o evaluare atentă din partea producătorilor de ciocolată și a presei care promovează acest produs. Ar trebui evitate reclamele și excesele care încurajează copiii la consumul de lux”, a subliniat Ercoşkun.
Această tendință de contrafacere a ciocolatei Dubai subliniază necesitatea unor reglementări stricte și a unei conștientizări mai mari în rândul consumatorilor. Producătorii trebuie să fie trași la răspundere, iar publicul trebuie să fie informat despre diferențele dintre produsele autentice și cele contrafăcute. Numai astfel se poate proteja integritatea pieței și sănătatea consumatorilor, în special a celor mai vulnerabili – copiii.