Mirela Loșniță
Clanul Remmo, una dintre cele mai notorii grupări de crimă organizată din Germania, este în centrul atenției după ce poliția olandeză și română îi suspectează de implicare în furtul unor piese valoroase din tezaurul dacic, expuse recent la Muzeul Drentse din Olanda. Jaful, care a inclus coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, este doar unul dintre jafurile spectaculoase asociate acestui clan, cunoscut pentru operațiunile sale bine coordonate și pentru natura sa nemiloasă.
Cine sunt mafioții din clanul Remmo
Pe 27 ianuarie, poliția olandeză a confirmat că jaful pieselor dacice din Muzeul Drentse, petrecut recent, este investigat ca parte a unei posibile rețele internaționale de criminalitate organizată. Clanul Remmo este una dintre pistele principale luate în considerare, având în vedere istoricul său bogat în furturi de obiecte de mare valoare.
Conform ultimului raport al autorităților, trei hoți ar fi pătruns în muzeu și ar fi reușit să sustragă obiectele de aur fără să fie detectați de un paznic uman, muzeul fiind dotat doar cu sisteme de securitate electronică. Evadarea s-a făcut cu un VW Golf gri furat, ulterior incendiat pentru a șterge urmele. Incidentul a atras critici severe la adresa securității muzeului, iar specialiștii în artă, precum detectivul Arthur Brand, au cerut o protecție mai strictă pentru obiectele valoroase.
Clanul Remmo este format din aproximativ 13 familii, cuprinzând între 500 și 1.000 de membri. Originile grupării pot fi urmărite până în Anatolia, regiunea de unde etnia arabă Mhallami a migrat în Liban în anii 1930. După marginalizarea în Liban și în timpul Războiului Civil (1975-1990), o parte dintre membri s-au mutat în Germania de Est, stabilindu-se în Berlin în anii 1980.
De-a lungul decadelor, clanul Remmo a devenit sinonim cu activități ilegale precum extorcarea, traficul de droguri, spălarea de bani și jafurile spectaculoase. În Germania, gruparea este considerată una dintre cele mai periculoase organizații de crimă organizată, fiind descrisă drept nemiloasă și extrem de bine organizată. În Olanda, însă, clanul nu este cunoscut, ceea ce face ca implicarea sa în jaful pieselor dacice să fie o surpriză pentru autoritățile locale.
Jafuri celebre comise de clanul Remmo
Furtul „Big Maple Leaf” (2017)
Unul dintre cele mai cunoscute jafuri ale clanului Remmo este furtul unei monede de aur de 100 de kilograme, denumită „Big Maple Leaf”, din Muzeul Bode din Berlin. Moneda, evaluată la aproximativ 3,7 milioane de euro, a fost furată cu ajutorul unei scări improvizate și al unui cărucior. Deși câțiva membri ai clanului au fost condamnați, moneda nu a fost niciodată recuperată, autoritățile suspectând că a fost topită pentru a elimina orice urmă.
Jaf la banca Sparkasse din Berlin (2014)
Un alt jaf de proporții a avut loc în 2014, când un membru al clanului a participat la spargerea unei filiale a băncii Sparkasse din Berlin. Hoții au incendiat clădirea pentru a șterge urmele, dar explozia provocată a rănit un membru al grupării, al cărui ADN a fost identificat ulterior. În 2015, acesta a fost condamnat la opt ani de închisoare, însă bunurile furate, în valoare de peste 9 milioane de euro, nu au fost recuperate.
Furtul din Muzeul Drentse a generat o serie de dezbateri în sectorul muzeal olandez, unde incidentele similare recente au scos la iveală deficiențe grave în protecția obiectelor valoroase. Lipsa pazei umane în muzeele mici, cum este cazul Muzeului Drentse, crește riscul jafurilor, mai ales când exponatele sunt de o valoare inestimabilă. Arthur Brand, detectiv de artă, și-a exprimat încrederea că autorii vor fi prinși, dar a avertizat că măsurile de securitate trebuie îmbunătățite urgent.
Impactul jafului asupra tezaurului dacic
Teama principală a autorităților este că piesele dacice furate – coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări dacice – ar putea fi topite, distrugându-se astfel o parte importantă a patrimoniului cultural al României. Aceste artefacte nu doar că au o valoare istorică inestimabilă, dar sunt și simboluri ale identității naționale.
Anchetatorii lucrează alături de experți în artă și oficiali din alte state pentru a localiza piesele și a preveni distrugerea lor. În prezent, echipa de investigație, formată din 20-35 de ofițeri, a primit peste 60 de ponturi legate de caz, iar cercetările continuă pe mai multe fronturi.
Clanul Remmo, cu un istoric bine documentat de jafuri spectaculoase, este suspectat de implicare în furtul pieselor dacice din Muzeul Drentse, un caz care evidențiază vulnerabilitatea patrimoniului cultural în fața criminalității organizate. Deși ancheta este în desfășurare, jaful atrage atenția asupra nevoii de îmbunătățire a măsurilor de securitate în muzeele din Europa, pentru a proteja artefactele de o valoare inestimabilă.
