Loredana Ionescu
Comisia Europeană ajută Ucraina cu 1 miliard de euro, folosind pentru prima dată active rusești înghețate în Uniunea Europeană. Decizia a fost oficializată joi, 8 mai 2025, și marchează un pas semnificativ în susținerea Kievului în fața agresiunii ruse. Suma va fi destinată nevoilor bugetare urgente ale statului ucrainean. Ajutorul financiar este văzut și ca o măsură de presiune diplomatică suplimentară împotriva Moscovei. Activele înghețate, sprijinul european, Ucraina – un nou episod al frontului financiar în războiul din Est.
Comisia Europeană ajută Ucraina cu 1 miliard de euro. Decizia, fără precedent
Comisia Europeană ajută Ucraina cu 1 miliard de euro, sumă provenită din profiturile generate de activele rusești înghețate în Uniunea Europeană. Este pentru prima oară când Bruxelles-ul folosește astfel de fonduri pentru a susține în mod direct bugetul unui stat aflat în conflict armat.
Decizia vine într-un moment crucial, în care Ucraina are nevoie urgentă de finanțare pentru menținerea funcționării statului. Banii vor fi folosiți pentru plata salariilor în sectorul public, sprijinirea sistemului de sănătate și susținerea serviciilor sociale.
Potrivit unui comunicat oficial al Comisiei, suma de 1 miliard de euro este parte a unui program mai amplu de asistență care urmează să se dezvolte în lunile următoare. Fondurile provin din dobânzile și profiturile generate de activele rusești blocate, în valoare totală de peste 200 miliarde de euro, aflate în principal în Belgia, Franța, Germania și Luxemburg.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că această decizie „demonstrează angajamentul ferm al Uniunii Europene față de poporul ucrainean”. Ea a subliniat că fondurile vor fi folosite exclusiv pentru nevoi umanitare și reconstrucție, în deplin respect al dreptului internațional.
Fondurile provin din activele rusești înghețate. Ce înseamnă acest precedent
Activele rusești înghețate în UE reprezintă o pârghie financiară de mare anvergură, pe care statele membre au evitat să o folosească direct până în prezent. După invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Uniunea Europeană a impus sancțiuni masive împotriva Moscovei, inclusiv blocarea accesului la rezervele valutare deținute în bănci europene.
Potrivit cifrelor oficiale, în prezent sunt înghețate peste 210 miliarde de euro aparținând Băncii Centrale a Rusiei. Aceste sume sunt gestionate în regim special de instituții financiare din zona euro, iar profiturile generate de acestea (prin plasamente, titluri de stat, dobânzi) au fost, până acum, păstrate în conturi speciale.
Decizia Comisiei Europene de a folosi aceste profituri pentru a ajuta Ucraina deschide un precedent juridic și politic extrem de important. Este pentru prima dată când o putere internațională utilizează fondurile unui stat agresor pentru a repara consecințele unei invazii.
Această acțiune este sprijinită de majoritatea statelor membre, dar vine și cu provocări juridice. Rusia a amenințat deja că va contesta această măsură la Curtea Internațională de Justiție. De asemenea, unele voci din interiorul UE au cerut prudență, avertizând că o eventuală decizie de confiscare integrală a acestor fonduri ar putea avea implicații asupra ordinii financiare globale.
Totuși, în acest stadiu, Comisia Europeană a decis să utilizeze doar profiturile și dobânzile, nu activele principale, ceea ce reduce riscurile legale. Practic, este vorba de o sumă generată în urma plasării fondurilor înghețate pe piața financiară, nu de un transfer direct al banilor ruși către Ucraina potrivit Antena3 CNN.
1 miliard de euro pentru Ucraina. Care sunt destinațiile concrete ale fondurilor
Suma de 1 miliard de euro acordată Ucrainei va fi distribuită pe mai multe paliere bugetare, potrivit planului elaborat de Ministerul Finanțelor de la Kiev în colaborare cu reprezentanții Comisiei Europene. Această alocare face parte din efortul comun de a menține stabilitatea statului ucrainean în condițiile în care conflictul cu Rusia continuă.
Conform documentelor oficiale, fondurile vor fi folosite astfel:
-
300 milioane de euro pentru plata salariilor în sănătate, educație și administrația locală;
-
200 milioane de euro pentru achiziționarea de medicamente, echipamente medicale și sprijinirea sistemului sanitar;
-
250 milioane de euro pentru plata ajutoarelor sociale, inclusiv indemnizații pentru refugiați și familii afectate de război;
-
150 milioane de euro pentru întreținerea infrastructurii critice (apă, electricitate, transport public) în regiunile bombardate;
-
100 milioane de euro pentru crearea unui fond de urgență pentru gestionarea crizelor locale.
Toate cheltuielile vor fi monitorizate strict de către Comisia Europeană și vor face obiectul unui audit independent. Uniunea Europeană dorește să evite riscurile de corupție și să se asigure că fiecare euro ajunge la destinația corectă.
De asemenea, Bruxelles-ul a anunțat că această alocare nu este un caz izolat. În funcție de modul în care fondurile vor fi utilizate, UE ar putea aloca sume suplimentare din același mecanism, în lunile următoare. Această decizie este parte a unei strategii mai largi de sprijinire a reconstrucției Ucrainei, estimată la peste 400 de miliarde de euro.
Uniunea Europeană a oferit Ucrainei peste 150 de miliarde de euro în total
Până în prezent, Uniunea Europeană a furnizat Ucrainei peste 150 de miliarde de euro sub formă de ajutoare, granturi, împrumuturi și asistență militară. Din această sumă, aproximativ 85 de miliarde au fost alocate prin mecanisme financiare directe: instrumente de sprijin bugetar, fonduri de reconstrucție, granturi pentru servicii sociale și investiții în infrastructură.
Restul fondurilor provin din:
-
livrări de echipamente militare prin Facilitarea Europeană pentru Pace;
-
sprijin logistic și umanitar pentru refugiați;
-
programe de reconversie economică și modernizare instituțională;
-
sprijin tehnic pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Ajutorul UE vine în completarea contribuțiilor făcute de SUA, Canada, Japonia și alte state aliate. Împreună, comunitatea internațională a alocat peste 250 de miliarde de euro pentru a susține efortul de război și de reconstrucție al Ucrainei.
Decizia de a folosi activele rusești înghețate reflectă o nouă fază a angajamentului european. Este vorba nu doar de solidaritate, ci și de o strategie politică prin care Rusia este forțată să plătească – indirect – pentru distrugerile provocate.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-o intervenție recentă, că aceste fonduri reprezintă „un pas moral și just, care arată că Europa nu va tolera agresiunea fără consecințe”. La rândul său, vicepremierul Iulia Sviridenko a confirmat că banii vor intra în Trezoreria Ucrainei în cel mai scurt timp și vor fi utilizați „transparent și eficient”.
Rusia amenință cu represalii, dar comunitatea internațională merge înainte
Răspunsul Rusiei la decizia Comisiei Europene nu a întârziat. Ministerul rus de Externe a condamnat virulent măsura, numind-o „o confiscare ilegală și un act de piraterie financiară”. Kremlinul a anunțat că va ataca decizia în instanțele internaționale și va impune represalii economice împotriva companiilor europene care operează în Rusia.
Totodată, Moscova a transmis un mesaj dur țărilor care „tolerează sau sprijină asemenea abuzuri”. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a acuzat Bruxelles-ul că încalcă normele fundamentale ale dreptului internațional și creează un precedent periculos care poate afecta stabilitatea globală.
În pofida acestor reacții, comunitatea internațională pare hotărâtă să continue strategia de sancțiuni și de sprijin pentru Ucraina. De altfel, G7 a salutat decizia UE și a sugerat că statele membre ale grupului iau în calcul măsuri similare.
Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că „folosirea profiturilor din activele înghețate este o soluție legală și eficientă pentru a ajuta Ucraina fără a destabiliza piețele”. La rândul său, premierul canadian Justin Trudeau a transmis că Ottawa analizează „metode complementare” pentru valorificarea activelor ruse blocate pe teritoriul Canadei.
În acest context, Ucraina devine nu doar un teatru de război, ci și un laborator pentru noile mecanisme de drept internațional și răspundere financiară în cazul agresiunilor armate. Prin decizia sa, Comisia Europeană deschide un drum pe care multe alte state occidentale sunt gata să-l urmeze.
Sursa foto: Arhivă
